ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1755/2021

HOTĂRÂRE

23.09.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1755/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

asupra conflictului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca la 30 iulie 2020, contestatorul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de M., în dosarul execuțional nr. x/2020, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: anularea somației emisă la 8 iulie 2020, precum si anularea tuturor actelor subsecvente efectuate de M.; suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executare și întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare.

Prin sentința civilă nr. 1443 din 4 martie 2021, Judecătoria Cluj Napoca, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

În considerentele hotărârii, s-a reținut că instanța de executare este cea de la sediul debitorului, stabilită conform art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Întrucât contestația la executare ce formează obiectul prezentului dosar a fost formulată de contestatorul debitor Ministerul Justiției, competența urmează a fi stabilită prin raportare la prevederile anterior menționate, respectiv în favoarea instanței de executare, în speță judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului Ministerul Justiției.

La rândul său, Judecătoria sectorului 5 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 4487 din 20 mai 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a înaintat dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Aceasta a reținut drept incidente, pentru stabilirea competenței instanței, prevederile art. 714 alin. (1) și 651 alin. (1) C. proc. civ., precum și că, în cadrul dosarului de executare nr. 127/E/2020 al M., executarea silită se desfășoară și împotriva debitorilor Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor și Ministerul Finanțelor Publice.

Luând în considerare pluralitatea de debitori, executorul judecătoresc a înțeles să învestească inițial Judecătoria Oradea, care prin încheierea nr. 2751 din 29 mai 2020 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cererii de încuviințare a executării silite formulată în dosarul de executare nr. 127/E/2020 al M., în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, instanță care prin încheierea civilă nr. 5005/CC/2020 din 16 iunie 2020 a admis cererea de încuviințare a executării silite.

Față de particularitatea situației de fapt, constând în aceea că instanța de executare inițial învestită de către executorul judecătoresc cu cererea de încuviințare a executării silite împotriva debitorilor prevăzuți în titlul executoriu și-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, în temeiul art. 127 C. proc. civ., respectiv că această din urmă instanță a încuviințat executarea silită, se concluzionează că Judecătoria Cluj Napoca este instanța de executare competentă să soluționeze orice incident în legătură cu procedura execuțională obiect al dosarului de executare silită nr. x/2020, aflat pe rolul M..

Instanța a reținut că sunt incidente prevederile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar conform dispozițiilor art. 116 din același act normativ, alegerea de competență aparține reclamantului [în speță executorului judecătoresc ce a sesizat instanța de executare conform art. 666 alin. (1) C. proc. civ..]

A concluzionat că, în temeiul dispozițiilor menționate, Judecătoriei Cluj Napoca îi aparține competența de soluționare a contestației la executare, care a și reținut calitatea sa de instanță de executare în momentul pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării contestației la executare revine Judecătoriei sectorului 5 București, pentru considerentele ce succed:

Obiectul cauzei de față îl reprezintă contestația formulată de debitorul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu intimata intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., împotriva executării silite începute de M. în dosarul execuțional nr. x/2020 prin care s-a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: anularea somației emisă la 8 iulie 2020, precum si anularea tuturor actelor subsecvente efectuate de M.; suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației la executare și întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Prevederile art. 651 alin. (1) din același cod dispun că "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., "instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Având în vedere că debitorul contestator Ministerul Justiției are, la data sesizării organului de executare, sediul în București, str. x, Înalta Curte reține că instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare este Judecătoria sectorului 5 București.

Împrejurarea că, prin încheierea nr. 5005/CC/2020 din 16 iunie 2020, Judecătoria Cluj Napoca a încuviințat executarea silită privind pe creditorii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și pe debitorii Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, nu este de natură să atragă în mod automat competența acesteia și pentru soluționarea contestației la executare, atâta timp cât sediul debitorului se află în sectorul 5 al municipiului București.

Pe de altă parte, însăși încheierea de încuviințare a executării silite nr. 5005/CC/2020 din 16 iunie 2020, pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca, a fost contestată în prezentul litigiu.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.