ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2258/2023

Ședința publică din data de 22 noiembrie 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă în data de 08 iunie 2022, în dosarul nr. x/2021, petentul A. a invocat excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată și a solicitat să se constate compunerea cu nesocotirea dispozițiilor legale a completului de judecată C1R compus din doamnele judecător B., C. și D..

De asemenea, prin alte două cereri înregistrate în aceeași dată, petentul A. a solicitat recuzarea doamnei judecător B., membru al completului de judecată învestit cu soluționarea recursului formulat de acesta împotriva deciziei civile nr. 539 din 22 decembrie 2021 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă, respectiv recuzarea doamnei judecător C., membru al completului de judecată C1R, întregit prin procesul-verbal din 10 mai 2022.

În privința doamnei judecător B., petentul a arătat că a invocat, în fața aceluiași complet de judecată, excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată, iar cum completul învestit cu soluționarea recursului și a excepției nelegalei compuneri/constituiri a fost întregit prin procesul-verbal din 10 mai 2022, al cărui semnatar este doamna judecător B., a precizat că acest membru al completului se află în situația de a-și verifica propria decizie de întregire a completului de judecată, motiv pentru care a considerat ca fiind incident motivul de recuzare prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

În privința doamnei judecător C., a arătat că acest membru al completului de judecată a încheiat în acest dosar, în altă fază procesuală, procesul-verbal din 23 martie 2021, prin care a întregit un complet de judecată cu un judecător de la altă secție (proces-verbal similar cu cel din 10 mai 2022), element pe care l-a considerat ca fiind de natură a naște în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa, dată fiind lipsa unei hotărâri a colegiului de conducere în acest sens.

De asemenea, în condițiile în care și acest membru al completului de judecată trebuie să soluționeze excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului, invocată prin cererea din 08 iunie 2022, fiind în situația de a analiza o situație similară cu cea în care s-a aflat în etapa procesuală a contestației în anulare, a considerat ca fiind incident, și în acest caz, motivul de recuzare prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Prin încheierea din 14 iunie 2022, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins cererile de recuzare formulate de către recurentul-pârât A. față de doamnele judecător B. și C..

Prin încheierea din 12 ianuarie 2023 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 08 februarie 2023), Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins, ca nefondată, excepția nelegalei compuneri a completului învestit cu soluționarea cererii de recurs; a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de recurentul-pârât A. și a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 16 din Constituția României.

Prin decizia civilă nr. 84/R din 04 mai 2023, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a admis excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei; a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât A..

Împotriva încheierii din 14.06.2022 a Curții de Apel Galați, secția I civilă a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 și 6 C. proc. civ., petentul A..

Recurentul arată că cererea de recuzare a fost soluționată cu încălcarea prevederilor art. 52 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Astfel, cererea de recuzare a fost soluționată de completul C1R într-o altă componență decât cea aprobată de către colegiul de conducere al instanței prin hotărârea nr. 77/2021, aceasta fiind modificată prin intermediul unui proces-verbal.

Potrivit art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.

În fapt, judecarea cererii de recuzare a fost realizată cu participarea doamnei judecător D., aceasta fiind judecător la secția a II-a civilă a Curții de Apel Galați, dar fără ca participarea acesteia în cadrul secției I civile să fie dispusă de colegiul de conducere, conform art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Așadar, nu există nicio dispoziție a colegiului de conducere pentru ca doamna judecător D., din cadrul secției a II-a civile, să participe la judecată în cadrul secției I civile.

Concluzionează prin aceea că soluția a fost pronunțată de un complet de judecată a cărui componență inițială a fost modificată printr-un proces-verbal și nu printr-o dispoziție a colegiului de conducere, astfel cum impun prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Mai arată că doamna judecător D. a dispus, printr-un proces-verbal, să judece cererea de recuzare în cadrul secției I civile, în completul C1R, cu toate că aceasta este judecător la secția a II-a civilă.

Recurentul afirmă că pronunțarea soluției a avut loc cu încălcarea prevederilor art. 50 alin. (1) C. proc. civ., cererile de recuzare fiind soluționate de același complet de judecată, C1R, din care făceau parte cei doi judecători recuzați.

Afirmă că recuzarea nu poate fi soluționată de același complet de judecată, C1R, chiar dacă componența acestuia a fost modificată.

Astfel, art. 50 alin. (1) C. proc. civ. impune soluționarea recuzării de către un alt complet de judecată, iar pentru a fi respectate aceste norme privind judecarea recuzării se impunea trimiterea, spre judecare, unui alt complet de judecată, altul decât completul C1R.

Mai arată și că instanța, respingând cererile de recuzare, a încălcat prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., în condițiile în care a dovedit că judecătorii urmează să soluționeze o excepție ce privește legalitatea propriilor acțiuni, astfel încât aceștia aveau prejudecăți cu privire la legalitatea acțiunii lor organizatorice.

În acest sens, afirmă că, pe parcursul dosarului, judecătorii recuzați au dispus schimbarea membrilor completurilor de judecată ori au dispus participarea unui judecător de la altă secție, în condițiile în care prevederile art. 41 alin. (2) și (3) din Legea nr. 304/2004 stabilesc în mod clar că participarea judecătorilor de la alte secții se dispune de către colegiul de conducere.

Situația este similară cu incompatibilitatea judecătorului care s-a pronunțat pe fond și este incompatibil să soluționeze apelul, pentru că astfel ar fi în situația de a-și verifica propria activitate de judecată anterioară.

Prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ. acoperă o mulțime de situații, iar verificarea, de către judecător, a legalității propriei activități organizatorice privind modificarea compunerii completului de judecată cu introducerea unui judecător de la altă secție, fără dispoziția colegiului de conducere, îl pune pe acesta într-o situație similară incompatibilității prevăzute la art. 41 alin. (1) C. proc. civ.

Elemente care nasc, în mod întemeiat, îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor au fost dovedite cu înscrisuri.

Astfel, arată că a dovedit că judecătorii urmează să soluționeze o excepție ce privește legalitatea propriilor lor acțiuni, astfel aceștia având prejudecăți cu privire la legalitatea acțiunilor lor organizatorice.

Este evident că judecătorii, la momentul încheierii proceselor-verbale invocate, dacă ar fi apreciat activitatea organizatorică invocată în excepție ca fiind nelegală, nu ar fi exercitat-o.

În fapt, convinși fiind că activitatea organizatorică este legală, judecătorii au modificat completul de judecată în maniera contestată pe calea excepției.

Așadar, preconcepția acestora există, situațiile de fapt dovedite cu înscrisuri justificând acest motiv de incompatibilitate.

De asemenea, susține și că, în speță, au fost încălcate prevederile art. 270 și art. 273 C. proc. civ. referitoare la forța probantă a înscrisurilor, în condițiile în care a dovedit existența elementelor care nasc în mod întemeiat îndoieli privind imparțialitatea judecătorilor, dar, cu toate acestea, fără a fi constatate ca fiind false respectivele înscrisuri, instanța a consemnat că doamnele judecător nu ar urma să-și verifice măsurile organizatorice dispuse.

În egală măsură, susține și că au fost încălcate prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. sub aspectul că instanța a apreciat că doamna judecător B. nu urmează să analizeze excepția privind modificarea completului de judecată prin proces-verbal, pe care chiar aceasta a dispus-o.

Arată că hotărârea cuprinde motive străine cauzei, în condițiile în care nu a formulat o cerere de lămurire a procesului-verbal, ci o excepție a nelegalei compuneri a completului de judecată.

În acest sens, consideră ca fiind străin cauzei considerentul potrivit căruia "nu se poate reține că doamnele judecător B. și C. și-ar verifica măsurile dispuse, ci eventual ar explica părții cum s-a ajuns la alcătuirea completului atunci când mențiunile din încheierile de ședințe și procesele-verbale de incident nu ar fi pe înțelesul părților litigante."

Așadar, motivarea pe o situație incidentă unei cereri de lămurire dispozitiv, în care în mod legal judecătorul este îndreptățit să ofere lămuriri, este străină cauzei.

În cauză nu au fost formulate întâmpinări.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând încheierea recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu titlu prealabil, analizând actele și lucrările dosarului, se constată că recurentul a învestit Curtea de Apel Galați, secția I civilă cu o cerere de recurs împotriva deciziei civile nr. 539 din 22 decembrie 2021 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă, dosarul nr. x/2021 fiind repartizat aleatoriu completului C1R, compus din doamnele judecător E., B. și F..

Întrucât dosarul se afla în cel de-al doilea ciclu procesual în fața instanței de recurs, doi dintre membrii completului de judecată învestit cu soluționarea cererii de recurs, respectiv doamnele judecător E. și F., au formulat cerere de abținere, în temeiul art. 42 alin. (1) C. proc. civ., motivat de faptul că au făcut parte din completul de judecată care a pronunțat decizia civilă nr. 10 din 13 ianuarie 2021, în aceeași pricină, în ciclul procesual anterior, cerere admisă prin încheierea din 10 mai 2022.

Ca efect al admiterii cererii de abținere, a fost încheiat, de către președintele completului de judecată, doamna judecător B., procesul-verbal din 10 mai 2022, prin care s-a stabilit întregirea completului cu doamna judecător C. (de permanență, prin alunecare, singurul judecător neincompatibil din cadrul secției I civile, în data de 19 mai 2022) și doamna judecător D. (de permanență în data de 11 mai 2022 în cadrul secției a II-a civile), ca urmare a faptului că domnul judecător G., care a făcut parte din completul care a soluționat cererea de abținere, era incompatibil de drept, întrucât a făcut parte, de asemenea, din completul de judecată care a pronunțat decizia de recurs din primul ciclu procesual.

Drept urmare, s-a constatat următoarea componență a completului de judecată C1R: B. - președinte, C. - judecător și D. - judecător.

În data de 08 iunie 2022, recurentul a formulat cereri de recuzare a doamnelor judecător B. și D., în temeiul dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., prin care a arătat că a invocat excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată, motiv pentru care, în ceea ce îl privește pe președintele completului de judecată, a considerat că acesta se află în situația de a-și evalua propria decizie de întregire a completului de judecată (referindu-se, în acest sens, la procesul-verbal din 10 mai 2022, al cărui semnatar este), iar, în ceea ce îl privește pe cel de-al doilea judecător, a arătat că a încheiat în acest dosar, în altă fază procesuală, un proces-verbal similar cu cel din 10 mai 2022.

Prin procesul-verbal din 14 iunie 2022, președintele completului de judecată învestit cu soluționarea incidentului recuzării, doamna judecător D., a stabilit că întregirea completului se va face cu judecătorii G. (de permanență în data de 08 iunie 2022, data ivirii incidentului) și F. (de permanență în data de 09 iunie 2022).

Prin încheierea din 14 iunie 2022, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins cele două cereri de recuzare formulate de către petent, reținând, în esență, că motivele arătate nu relevă o situație de incompatibilitate a celor doi membri ai completului de judecată, act jurisdicțional a cărui legalitate face obiectul examinării în prezenta cale extraordinară de atac, în limitele motivelor de nelegalitate invocate prin cererea de recurs.

- Prin criticile subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurentul a susținut, în esență, că cererea de recuzare a fost soluționată de completul C1R într-o altă componență decât cea aprobată prin hotărârea Colegiului de conducere nr. 77 din 08 noiembrie 2021, aceasta fiind modificată prin intermediul unui proces-verbal, cu încălcarea prevederilor art. 52 alin. (1) coroborate cu art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

În dezvoltarea acestui motiv de casare, recurentul a mai arătat și că nu există nicio dispoziție a colegiului de conducere pentru ca doamna judecător D. să participe la judecată în cadrul secției I civile, fiind dispusă soluționarea cererii de recuzare prin intermediul unui proces-verbal încheiat de aceasta, cu toate că are calitatea de judecător în cadrul secției a II-a civile a Curții de Apel Galați.

Criticile formulate au caracter nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere dacă aceasta a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată cu încălcarea legii.

Aceste prevederi relevă principiile repartizării aleatorii a cauzelor și continuității completului în soluționarea cauzelor, consacrate expres de dispozițiile art. 19 și art. 214 C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 19 C. proc. civ., judecătorul învestit cu soluționarea cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice, în condițiile legii, iar conform art. 214 din același cod, membrii completului care judecă procesul trebuie să rămână aceiași în tot cursul judecății și numai în cazurile în care, pentru motive temeinice, un judecător este împiedicat să participe la soluționarea cauzei, acesta va fi înlocuit în condițiile legii.

Aceste reguli nu stabilesc, însă, o imutabilitate absolută, străină de orice excepție, a judecătorilor învestiți să soluționeze o anumită pricină, ci vin să afirme cadrul în care se desfășoară judecata în procesul civil, în deplin acord cu dispozițiile legale incidente din materia organizării judiciare, fiind impuse, în situații obiective, modificări ale componenței unui complet de judecată stabilit aleatoriu într-o anumită pricină, atunci când apar incidente procedurale de natura celor identificate în cauză (respectiv, participarea judecătorilor desemnați aleatoriu la soluționarea aceleiași cauze în cicluri procesuale anterioare, ceea ce a atras situația de incompatibilitate a acestora).

În cauza dedusă judecății, se constată că participarea doamnei judecător D. în compunerea completului care a soluționat cererile de recuzare a avut loc atât cu observarea dispozițiilor procedurale enunțate, cât și a prevederilor art. 41 alin. (3) și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, invocate de către recurent.

Fără a relua contextul factual expus anterior, se reține că, urmare a formulării cererilor de abținere de către cei doi membri titulari ai completului C1R, președintele de complet, doamna judecător B., a stabilit, prin procesul-verbal din 10 mai 2022, compunerea completului de judecată, prin includerea, alături de aceasta, a judecătorilor menționați în listele de permanență, potrivit planificării de permanență, respectiv G. și C..

Întrucât, în cauză, cererile de abținere au fost admise prin încheierea din 10 mai 2022, în aplicarea art. 110 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, ținând cont de faptul că este echitabil ca, înainte ca judecătorii altei secții să participe la soluționarea cauzei, să fie activați judecătorii din planificarea de permanență din cadrul secției respective, completul de judecată, ce urma să soluționeze recursul în ședința din 11 mai 2022, a fost întregit cu doamna judecător C. - singurul judecător rămas neincompatibil în secția I civilă în data de 19 mai 2022 și cu doamna judecător D. - de permanență în data de 11 mai 2022, în cadrul secției a II-a civile.

Nu pot fi primite susținerile recurentului, în sensul că includerea doamnei judecător D. în cadrul completului de judecată învestit cu soluționarea cererii de recuzare ar fi avut loc cu nerespectarea prevederilor art. 41 alin. (3) și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, de către președintele de complet (prin intermediul procesului-verbal din 10 mai 2022), întrucât schimbarea componenței completului de judecată C1R ar fi revenit exclusiv colegiului de conducere al instanței.

Potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului, schimbarea membrilor putându-se face, în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

De asemenea, conform art. 11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

În speță, modificarea componenței completului C1R (astfel cum a fost aprobată prin hotărârea Colegiului de conducere nr. 77 din 08 noiembrie 2021) - învestit cu soluționarea recursului din dosarul nr. x/2021 (și care a presupus includerea, în componența sa, a doamnei judecător D.) - a reprezentat o măsură adoptată în condițiile existenței unui motiv obiectiv de împiedicare a participării judecătorilor inițiali la soluționarea cauzei, dat de incidentul procedural al abținerii, respectiv de starea de incompatibilitate de drept a celui de-al treilea judecător care a făcut parte din completul care a pronunțat decizia nr. 10 din 13 ianuarie 2021.

Or, această modificare a componenței completului se circumscrie dispoziției legale evocate, motiv pentru care, în mod corect, s-a procedat la constatarea acesteia prin intermediul procesului-verbal din 10 mai 2022.

Totodată, în raport cu conținutul normativ al textelor de lege menționate, se observă distincția între stabilirea componenței completului de judecată la început de an, prerogativă care aparține colegiului de conducere, conform art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, și schimbarea membrilor completului din motive obiective, aceasta din urmă putând fi realizată prin simpla dispoziție a președintelui de complet, precum în speță.

În acest sens, se reține și că, potrivit art. 19 alin. (1) lit. j) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, numai în situații excepționale, colegiul de conducere aprobă schimbarea membrilor completului de judecată în cazurile în care din motive obiective se impune aceasta, situație neregăsită în prezenta pricină.

Mai mult, tot în ceea ce privește desemnarea doamnei judecător D., din cadrul secției a II-a civile, să participe la soluționarea pricinii (și, prin aceasta, implicit la soluționarea incidentului recuzării), prezintă relevanță și dispozițiile art. 110 alin. (3) din Regulament, potrivit cărora:

"cauzele în care toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere."

Astfel, prin hotărârea nr. 15/18.02.2019, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați, ținând cont de aceste prevederi, a stabilit că secția I civilă este înlocuită în ordine de: secția a II-a civilă, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, secția de contencios administrativ și fiscal și secția penală.

Or, constatându-se incompatibilitatea celor trei judecători care au pronunțat o hotărâre în cauză, într-un ciclu procesual anterior (E., F. și G.) și dată fiind imposibilitatea întregirii completului de judecată cu un alt judecător din cadrul secției I civile, în mod legal, s-a procedat la includerea acestui judecător în completul C1R (din moment ce era de permanență în cadrul secției a II-a civile în data de 11 mai 2022), nefiind necesară adoptarea unei hotărâri a colegiului de conducere, pentru motivele arătate.

În mod similar, odată ivit și incidentul recuzării celorlalți doi membri ai completului de judecată stabilit prin procesul-verbal din 10 mai 2022, doamna judecător D., singurul membru al completului împotriva căruia nu a fost formulată o cerere de recuzare, a participat în mod legal, în calitate de președinte al completului, la soluționarea respectivelor cereri, fiind stabilită, prin procesul-verbal din 14 iunie 2022, întregirea completului, în vederea soluționării incidentului procedural, prin includerea judecătorilor G. și F..

Se reține că și această componență (similar cu cea stabilită prin procesul-verbal anterior) a avut la bază art. 110 din Regulament, care, la alin. (4), stabilește că, în situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin trimestrial, iar la alin. (7) dispun în sensul că întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanență din ziua în care acestea au fost invocate.

Potrivit art. 110 alin. (5) din același regulament, în cazul în care, după soluționarea incidentelor procedurale, conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscriși în lista de permanență după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluționarea incidentului procedural.

Pentru argumentele expuse în precedent, se constată că a fost legală compunerea completului de judecată care a soluționat incidentul recuzării, participarea doamnei judecător D. având loc în conformitate cu dispozițiile anterior evocate, astfel încât motivele de nelegalitate formulate vor fi înlăturate.

- Prin criticile de nelegalitate subsumate prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a susținut, sub un prim aspect, că încheierea atacată a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 50 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind faptul că cererile de recuzare au fost soluționate de același complet de judecată, C1R, iar nu de un alt complet.

Critica are caracter nefondat.

Potrivit art. 50 alin. (1) C. proc. civ., "abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține."

Ca regulă, în privința instanței competente să soluționeze aceste incidente procedurale și a compunerii completului învestit în concret cu acestea, art. 50 alin. (1) C. proc. civ. prevede că abținerea sau recuzarea se hotărăște de un "alt complet", adică de un complet din care nu face parte judecătorul care s-a abținut ori care a fost recuzat.

De reținut este că, în ceea ce privește compunerea completurilor de judecată, acestea se stabilesc de către colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești, date fiind dispozițiile art. 52 din Legea nr. 304/2004, anterior referite, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului, schimbarea membrilor putându-se face, astfel cum s-a arătat, doar în cazul unor motive obiective.

De asemenea, relevante în dezlegarea aspectelor criticate sunt și prevederile art. 110 alin. (4) din Regulament, redate, de asemenea, anterior, care stabilesc că în situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii.

Se constată, așadar, că susținerile recurentului ignoră ansamblul normativ incident, din moment ce, în această materie, sunt relevante, în egală măsură (pe lângă normele de procedură civilă și prevederile Legii nr. 304/2004), inclusiv dispozițiile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care fac trimitere la planificarea de permanentă stabilită de către colegiul de conducere al instanței.

Or, aspectele privind competența colegiilor de conducere ale curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată au făcut obiectul controlului de conformitate cu legea fundamentală, soluționat prin Decizia Curții Constituționale nr. 71 din 09 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 539 din 25 mai 2021, prin care s-a statuat că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege.

În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție (par. 35).

Curtea Constituțională a mai reținut și că, în privința curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor, este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, astfel că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege (par. 36).

Or, în speță, după cum s-a arătat, se constată că, prin procesul-verbal din 14 iunie 2022, s-a stabilit întregirea completului C1R (din componența căruia făcea parte doamna judecător D. - nevizată de incidentul recuzării) și judecătorii G. (de permanență în data de 08 iunie 2022) și F. (de permanență în data de 09 iunie 2022), în temeiul dispozițiilor art. 110 alin. (4) și (7) din Regulament, în baza planificării de permanență aprobată în prealabil de către colegiul de conducere.

Drept urmare, în raport cu cele arătate, contrar susținerilor recurentului, compunerea completului de judecată care a soluționat incidentul recuzării, a respectat exigențele cadrului normativ incident, fiind legal stabilită.

Date fiind aceste considerente, va fi înlăturată inclusiv susținerea recurentului în sensul că "recuzarea nu poate fi soluționată de același complet de judecată, C1R, chiar dacă componența acestuia a fost modificată".

Sub un al doilea aspect, subsumat aceluiași motiv de casare, recurentul invocă și încălcarea dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., de către curtea de apel, "în condițiile în care a dovedit că judecătorii urmează să soluționeze o excepție ce privește legalitatea propriilor acțiuni", respectiv excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată.

Critica este nefondată.

Cu privire la susținerile invocate, se constată că, în mod judicios, a reținut curtea de apel că invocarea unei excepții privitoare la alcătuirea completului nu reprezintă per se un motiv de incompatibilitate, precum cel stabilit de prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Aceasta întrucât o parte nu poate, prin înseși cererile incidentale deduse judecății sau prin apărările formulate într-o respectivă pricină, să genereze ipso facto un caz de incompatibilitate a membrilor completului de judecată.

Dimpotrivă, excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată, indicată expres în cuprinsul cererilor de recuzare formulate, reprezintă, la rândul său, un incident procedural aflat în competența completului de judecată învestit cu soluționarea cererii de recurs în dosarul nr. x/2021.

Mai mult, nici întocmirea, de către cei doi membri ai completului de judecată împotriva cărora au fost formulate cererile de recuzare, a unor procese-verbale de întregire a completurilor de judecată, în considerarea dispozițiilor Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești (ce constituie măsuri de organizare a activității de judecată, iar nu chestiuni având ca obiect dezlegarea unor aspecte de drept preliminare soluționării pe fond a cererilor deduse judecății), nu este în măsură să ofere un fundament incidentului recuzării, cum corect a reținut și instanța de apel.

Pentru aceste considerente va fi respinsă și susținerea recurentului privitoare la încălcarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., fiind corect reținut, de către curtea de apel, faptul că respectivele acte administrative nu sunt de natură a justifica existența unor îndoieli în ceea ce privește soluționarea unui incident procedural (precum cel al excepției nelegalei compuneri/constituiri a completului), cât timp acestea nu au o înrâurire directă asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii în raport cu o anumită problemă de drept sau cu o chestiune litigioasă.

De asemenea, va fi înlăturată și critica privitoare la încălcarea prevederilor art. 270 și art. 273 C. proc. civ., referitoare la forța probantă a înscrisurilor, din moment ce recurentul reproșează, în realitate, modalitatea în care au fost interpretate înscrisurile depuse de acesta în susținerea cererilor formulate, aspect ce relevă, astfel, o solicitare de reanalizare a probatoriilor, ceea ce excedează verificărilor instanței de recurs.

- Prin critica de nelegalitate subsumată prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a invocat, în esență, că hotărârea cuprinde motive străine cauzei, în condițiile existenței unei motivări străine cauzei, incidentă unei cereri de lămurire dispozitiv.

Examinând posibilitatea de încadrare a criticilor invocate în cazul de casare indicat, se constată că recurentul a invocat doar formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, se observă că motivul de recurs evocat, "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", înglobează mai multe ipoteze care atrag casarea hotărârii, fiind necesar, ab initio, în ipoteza expusă de recurent, ca încheierea atacată să conțină doar considerente care nu au nicio legătură cu natura cauzei.

Așadar, pentru a se reține incidența acestui motiv de casare, se impunea să se arate, într-o manieră efectivă, că încheierea atacată ar conține doar motive străine de natura cauzei, nefiind suficientă, pentru reținerea motivului de casare invocat, existența unui considerent singular (redat într-o unică frază), precum cel indicat de recurent, în sensul că "nu se poate reține că doamnele judecător B. și C. și-ar verifica măsurile dispuse, ci eventual ar explica părții cum s-a ajuns la alcătuirea completului atunci când mențiunile din încheierile de ședințe și procesele-verbale de incident nu ar fi pe înțelesul părților litigante."

Distinct de aceste aspecte, criticile formulate au și caracter nefondat, din moment ce, analizând încheierea atacată, se constată că nu a fost realizată, de către curtea de apel, o analiză a susținerilor recurentului din perspectiva procedurii lămurii hotărârii, ci, dimpotrivă, dezlegările date sunt chiar urmarea unei verificări jurisdicționale și a unui silogism judiciar, prin care instanța, răspunzând motivelor invocate de către parte cu privire la pretinsa imparțialitate a judecătorilor împotriva cărora au fost formulate cererile de recuzare, a demonstrat, cu claritate, de ce nu poate fi reținut că acestea și-ar verifica măsurile dispuse.

În acest context, referirea, în cuprinsul încheierii recurate, la furnizarea de explicații părții, cu privire la modalitatea de compunere a completului de judecată, a avut în vedere însăși motivarea ce urma să fie dată în legătură cu aspectele invocate de către recurent, ca parte a încheierii pronunțate în acest sens, în conformitate cu prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., iar nu dezlegări în acord cu procedura prevăzută de dispozițiile art. 443 alin. (1) C. proc. civ., cum în mod eronat afirmă acesta.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 22 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.