ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4848/2023

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă, la data de 06.06.2023, reclamantul Sindicatul Național al Salariaților din Instituțiile Ministerului Muncii în numele și pentru membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE. și FF. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Națională de Pensii Publice și Casa Județeană de Pensii Gorj,

- anularea adresei de răspuns nr. x/10.05.2022 și a adresei nr. x/29.03.2022

- obligarea pârâtelor la stabilirea salariului (salariul de baza, inclusiv sporuri) la nivelul maxim cu cel pentru funcții similare/echivalente, potrivit adresei Casei Naționale de Pensii Publice nr. B3016/DB/04.11.2021 actualizată cu adresa nr. x/19.05.2022, cu privire la nivelul maxim de salarizare existent în plată la nivelul Casei Naționale de Pensii Publice aparat propriu și case teritoriale de pensii, corespunzător pe fiecare funcție/grad/gradație în parte, coroborat cu prevederile art. 38 și 39 alin. (1) și alin. (4) din Legea cadru nr. 153/2017 și a Deciziei nr. 8/08.02.2021 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție a României, referitoare la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările, și completările ulterioare;

- obligarea pârâtelor la emiterea deciziilor de încadrare salarială conform prevederilor art. 38 și 39 alin. (1) și alin. (4) din Legea cadru nr. 153/2017 și a Deciziei nr. 8/08.02.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu aplicarea nivelului maxim de salarizare al funcțiilor similare/echivalente la nivelul tuturor instituțiilor subordonate Casei Naționale de Pensii Publice, pe 3 (trei) ani în urmă de la data prezentei, respectând astfel termenul general de prescripție, în prezent și pentru viitor;

- obligarea pârâtelor la recalcularea sporurilor prin raportare la noile salarii de bază astfel stabilite și la plata diferențelor salariate rezultate, cu respectarea termenului general de prescripție;

- obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum și plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestor drepturi bănești pe 3 (trei) ani în urmă, de la data prezentei și până la data plății efective a acestora;

- obligarea pârâtelor la stabilirea echitabil și nediscriminatoriu, a salariului la nivelul maxim pentru funcții similare/echivalente, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, în care să includă și majorările stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie alocate de ordonatorul de credite fondurile necesare pentru plata cu celeritate a acestora într-o singură tranșă pentru trecut pe 3 (trei) ani în urmă până în prezent, precum și obligarea ia calcularea și actualizarea salariului la nivelul maxim pentru viitor pornind de la grila anexată, precum și virarea fondurilor necesare în acest sens de ordonatorul de credite competent,

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Prin sentința civilă nr. 51 din 27 ianuarie 2023, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta Casa Națională de Pensii Publice prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

În esență, instanța a reținut dispozițiile art. 366 și art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 coroborate cu dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 și faptul că domiciliile funcționarilor publici reclamanți, părți în raportul juridic substanțial dedus judecății, se află în județul Gorj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 26.06.2023.

Prin sentința civilă nr. 648 din 11 septembrie 2023, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă.

A reținut instanța că, în fața Tribunalului Argeș, primul termen de judecată a fost fixat la 24 iunie 2022, când părțile au fost legal citate și când instanța a cordat un nou termen la 30 septembrie 2022 pentru comunicarea unor înscrisuri depuse de reclamanți.

La al doilea termen de judecată din 30 septembrie 2022, s-a acordat un nou termen pentru a se comunica pârâților precizarea la acțiune depusă de reclamant.

La al treilea termen, din 25 noiembrie 2022, s-a amânat judecata la 13 ianuarie 2023 pentru a se comunica pârâților notele scrise depuse de reclamanți.

La al patrulea termen de judecată, din 13 ianuarie 2023, Tribunalul Argeș a amânat pronunțarea pentru a se pronunța asupra excepției necompetenței teritoriale invocată de pârâți, iar, prin sentința nr. 50 din 27 ianuarie 2023, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența.

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., Tribunalul Gorj a apreciat că termenul din 24 iunie 2022 era primul termen la care Tribunalul Argeș putea să constate că nu este competent teritorial, fiind primul termen la care părțile au fost legal citate, când avea obligația să-și verifice competența sub toate aspectele.

A avut în vedere instanța și cele reținute prin Decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii cu privire la momentul și efectele depășirii momentului invocării excepției de necompetență. Prima instanță inițial învestită, în fața căreia părțile au fost legal citate și au pus concluzii, a rămas competentă a soluționa litigiul, întrucât a fost depășit termenul de invocare a excepției necompetenței teritoriale (al patrulea termen de judecată).

Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul Gorj, în temeiul art. 135 și art. 136 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia și a suspendat cauza.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie momentul până la care putea fi invocată excepția necompetenței teritoriale.

Potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., "Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe."

De asemenea, conform art. 131 C. proc. civ.,

"(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

(2) În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop."

Înalta Curte constată că, deși excepția a fost invocată în fața primei instanțe, nu s-a respectat momentul până la care aceasta putea fi pusă în discuția părților.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că în fața Tribunalului Argeș primul termen de judecată, din 24 iunie 2022, a fost chiar primul termen la care părțile au fost legal citate și puteau pune concluzii, în sensul art. 131 alin. (1) C. proc. civ.. La acest termen, instanța a comunicat înscrisurile depuse la dosar de părți, în vederea respectării principiului contradictorialității.

Abia la al patrulea termen, din 13 ianuarie 2023, după ce s-au acordat mai multe termene pentru comunicarea altor înscrisuri depuse de părți, instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, a amânat pronunțarea și a soluționat excepția la data de 27 ianuarie 2023 prin sentința civilă nr. 51/2023.

Din interpretarea art. 130 alin. (2) C. proc. civ., anterior citat, rezultă că, atâta timp cât excepția nu a fost invocată de instanță din oficiu sau de parte la primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită, soluționarea cauzei rămâne dobândită instanței pe rolul căreia se află înregistrată și aceasta rămâne competentă teritorial să o soluționeze, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă acțiunea ar atrage competența teritorială a altei instanțe.

O astfel de interpretare se impune și în considerarea faptului că, în actuala reglementare, legiuitorul a urmărit o reformare a sistemului excepțiilor de necompetență în scopul declarat de asigurare a celerității soluționării cauzelor.

În egală măsură, Înalta Curte reține că textul art. 130 și art. 131 C. proc. civ. se referă, ca termen limită pentru invocarea necompetenței de ordine publică sau pentru verificarea din oficiu a competenței de către instanță, la "primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe", singura excepție pentru depășirea acestui termen fiind cea prevăzută de art. 131 alin. (2) din același act normativ.

Ca urmare, art. 131 alin. (2) C. proc. civ. reglementează un caz de excepție de la regula verificării din oficiu a competenței și, implicit, a soluționării excepției de necompetență la termenul arătat la alin. (1), respectiv atunci când sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru stabilirea competenței, sens în care se va acorda un singur termen. Or, în fața Tribunalului Argeș nu s-a pus în discuție și nici nu a reieșit necesitatea unor lămuriri sau probe suplimentare pentru stabilirea competenței, ci instanța, la primul termen la care părțile au fost legal citate și puteau pune concluzii, nu a verificat și nu a stabilit competența și nici nu a acordat un termen în acest sens, dispunând comunicarea către părți a înscrisurile depuse la dosar.

De altfel, acest aspect a fost analizat și de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 31/2019 avută în vedere de cea de-a doua instanță.

Prin urmare, Înalta Curte constată că excepția necompetenței teritoriale nu a fost soluționată de prima instanță învestită, Tribunalul Argeș, cu respectarea termenului imperativ stabilit de art. 131 C. proc. civ., rămânând competentă a judeca pricina.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă.

PENTRU ACESTEMOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Național al Salariaților din Instituțiile Ministerului Muncii pentru A. și alții în contradictoriu cu pârâtele Casa Națională de Pensii Publice și Casa Județeană de Pensii Gorj în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă complet specializat în contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.