ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 973/2024

Ședința publică din data de 20 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 19.04.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună: solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de: art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60, din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reținute din pensie rezultate din indexarea și penalizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60, din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, art. 1 și art. 2, conform gradului de comisar șef/colonel deținut, sume actualizate cu indicele de inflație, daca este cazul, și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor art. VII, punctul2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alineat (l) din Constituție, care afectează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său.

În drept, a invocat art. 9 alin. (1), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

2.1. Prin sentința civilă nr. 779 din data de 15.06.2023 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului Gorj și, în consecință, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Tribunalul Gorj a reținut că acțiunea are ca scop înlăturarea efectelor O.U.G nr. 59/2017 care se produc direct asupra unui drept legitim al reclamantului (dreptul la pensie) și sunt apreciate de către reclamant vătămătoare, fiind astfel incidentă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate al actului Guvernului, sesizare care a fost formulată în cauză.

În ceea ce privește cadrul procesual, chiar dacă doctrina și jurisprudența au statuat în sensul că în acțiunile întemeiate pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, ce au ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate ca urmare a ordonanței considerate neconstituționale, calitatea procesuală pasivă are Guvernul României, instanța reține că verificarea legitimării procesuale a părților este subsecventă stabilirii competenței, fiind un aspect ce nu poate fi pus în discuția părților anterior stabilirii competenței instanței.

Așadar, acțiunea de față este o acțiune ce intră în competența instanței de contencios administrativ.

Sub aspectul instanței de contencios competente în speță, a reținut incidența prevederilor art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Constatând că actul administrativ considerat vătămător este o ordonanță a Guvernului, ce este un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, observând și domiciliul reclamantului, ce se află în raza Curții de Apel Craiova, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea de față este competența Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal cauza a fost înregistrată sub dosar nr. x/2023, fiind citate părțile.

2.2. Prin sentința civilă nr. 412 din data de 02.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, și în consecință, s-a stabilit competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, având în vedere obiectul cererii deduse judecății, respectiv recuperarea sumelor reținute din pensia reclamantului de la pârâții chemați în judecată - Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne, precum și interdicția prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că "obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță", prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuții, dintre cele menționate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecința fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei.

Având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, competența materială de soluționare a prezentei cauze revine tribunalului, nefiind chemat în judecată emitentul actului normativ a cărui neconstituționalitate este invocată, cererea de sesizare a Curții Constituționale având caracter accesoriu.

Pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal cauza a fost înregistrată sub dosar nr. x/2023.

2.3. Prin sentința nr. 52 din 22 ianuarie 2024, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj; a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne cu sediul în București și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal; constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că din cuprinsul cererii de chemare în judecată formulate rezultă că reclamantul a înțeles să se judece în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, iar ca temei de drept a invocat disp.art. 9 din Legea 554/2004, astfel că a făcut aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) teza a II a din Legea nr. 554/2004.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituțională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv poziționarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al autorităților pârâte (Ministerul Afacerilor Interne și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne) față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale.

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar, reclamantul având domiciliul în Municipiul Piatra Neamț, județul Neamț, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 februarie 2024.