ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5199/2023

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 23.03.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând:

- să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, prin care s-au modificat art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015;

- obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, la actualizarea și indexarea drepturilor de pensie, de la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 07.07.2016, dacă nu interveneau modificările aduse prin O.U.G. nr. 59/2017, rezultată din aplicarea Legii nr. 223/2015 în forma nemodificată de O.U.G nr. 59/2017, în raport de Legea nr. 152/2017 din 27.06.2017, prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 1 octombrie 2017, cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne, și art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor de funcție și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut;

- obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, la repararea pagubelor cauzate, respectiv la achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripție, la care să se adauge majorările, actualizările și indexările aplicate ulterior, potrivit Legii nr. 223/2015, nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum și dobânzile legale aferente prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, a invocat excepția de neconstituționalitate extrinsecă a art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) și art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său.

2.1. Prin sentința nr. 707 din 25 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a privind pe reclamantul A. și pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție a reținut, în esență, că acțiunea are ca scop înlăturarea efectelor O.U.G. nr. 59/2017 care se produc în mod direct asupra unui drept legitim al reclamantului, și anume dreptul la pensie și sunt apreciate de către acesta vătămătoare, fiind astfel incidentă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, a apreciat că, față de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, acțiunea intră în competența instanței de contencios administrativ, fiind incidente prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din legea amintită, în aplicarea cărora competentă să soluționeze cererea este Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripție își are domiciliul reclamantul.

2.2. Prin sentința nr. 355 din 14 septembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării.

Curtea de Apel Craiova a reținut că, în cauză, raportul juridic de acordare a drepturilor de pensie este unul de asigurări sociale și se derulează doar între reclamantul pensionar și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, care a calculat și reținut reclamantului din drepturile de pensie ale acestuia, începând cu luna ianuarie 2022, contribuții de asigurări sociale de sănătate în temeiul O.U.G. nr. 130/2021.

Astfel, reținând incidența în speță a dispozițiilor art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., a celor cuprinse la art. 266 și următoarele din Codul Muncii și a prevederilor art. 100-105 din Legea nr. 213/2015, a apreciat că este competent în soluționarea cauzei Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente, reținând că este vorba despre un conflict negativ de competență tipic.

În speță, acțiunea introductivă vizează solicitarea reclamantului privind constatarea vătămării drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, precum și restituirea sumelor reținute din pensie, rezultate din indexarea și actualizarea pensiei potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, sume actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecății și a dispozițiilor legale aplicabile.

Înalta Curte reține, cu titlu preliminar, că raportul juridic litigios nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuție aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligații de achitare a pensiei.

Ceea ce a solicitat reclamantul prin cererea introductivă este, așa cum s-a precizat, constatarea vătămării dreptului său la pensie prin aplicarea în mod nelegal a modificărilor aduse de art. VII pct. 2 și pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, precum și acordarea sumelor cu titlu de prejudiciu cauzat de aplicarea aceste prevederi.

Chiar dacă nu a utilizat termenul de "despăgubiri", este evident că natura pretențiilor reclamantului este aceea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanță a Guvernului apreciată neconstituțională. Altfel spus, acțiunea reclamantului are ca scop atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru cauzarea acestuia.

Astfel, reclamantul este nemulțumit de faptul că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu al cărei beneficiar este, astfel cum era reglementat la art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, a căror neconstituționalitate extrinsecă a invocat-o prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) și art. 79 alin. (1) din Constituție, considerând că afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său.

Prin urmare, Înalta Curte constată că reperele cadrului procesual obiectiv al cauzei pendente sunt cele ale acțiunii în contencios administrativ reglementate de art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

Reclamantul, socotindu-se vătămat în drepturile și interesele sale legitime, a solicitat obligarea autorității pârâte la repararea prejudiciului cauzat, astfel că, raportat la obiectul concret al pretențiilor deduse judecății prin acțiunea introductivă, în stabilirea competenței materiale nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorității publice pârâte Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, față de care s-a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale, competența materială de soluționare a cauzei de față revenind, pe cale de consecință, secției de contencios administrativ a curții de apel.

În concluzie, raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea acțiunii de față pe rolul instanței judecătorești, respectiv la obiectul concret al acțiunii ce constă în obligarea autorității pârâte, autoritate publică centrală, la plata de despăgubiri, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova, în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul.

Pentru motivele arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.