ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.04.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2393/2024

HOTĂRÂRE
24.04.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2393/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 24 aprilie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 februarie 2023, pe rolul Tribunalului Brăila, secția I civilă, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat:

(i) să se constate existența vătămării drepturilor și intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, prin care s-au modificat prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;

(ii) obligarea pârâtei la actualizarea și indexarea drepturilor de pensie ale reclamantului, de la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv din 07.09.2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, rezultate prin aplicarea Legii nr. 223/2015 în forma nemodificată de O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu Legea nr. 152/2017 din 27.06.2017, prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 01.10.2017, cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017, prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor de funcție și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut;

(iii) obligarea pârâtei, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, la repararea pagubelor cauzate reclamantului, respectiv la achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripție, la care să se adauge majorările, actualizările și indexările aplicate ulterior, potrivit Legii nr. 223/2015 nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum și dobânzile legale aferente, prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data intrării în drepturile de pensie și până în prezent.

În cuprinsul cererii, reclamantul A. a invocat excepția de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, în raport de prevederile art. 1 alin. (3) și (5), art. 79 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție, susținând, în esență, nerespectarea obligației Guvernului, prevăzute de Constituție și de Legile nr. 24/2000 și nr. 73/1992, de a solicita avizul Consiliului Legislativ anterior adoptării O.U.G. nr. 59/2017.

2.1. Prin sentința civilă nr. 525 din 26 iunie 2023, Tribunalul Brăila, secția I civilă a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

În motivarea acestei soluții, tribunalul a reținut că obiectul principal al judecății îl reprezintă contestarea măsurilor dispuse printr-o ordonanță de urgență a Guvernului României, măsură apreciată de reclamant ca fiind vătămătoare în privința drepturilor și intereselor sale legitime, invocându-se și excepția de neconstituționalitate a prevederilor ordonanței de urgență respective. Având în vedere petitul principal al cererii și dispozițiile art. 9 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 554/2004, în opinia Tribunalului Brăila, secția I civilă, litigiul are natura unui contencios administrativ, iar nu de asigurări sociale.

A mai reținut tribunalul că petitul prin care se solicită restituirea contribuțiilor reținute din pensie în temeiul ordonanței de urgență criticate pentru neconstituționalitate are caracter accesoriu, conform art. 123 C. proc. civ. și, astfel, cade tot în competența de soluționare a instanței de contencios administrativ.

Din punct de vedere al competenței materiale de soluționare a cauzei, tribunalul a reținut incidența art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și, constatând că pârâta este autoritate publică centrală, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.

2.2. Prin sentința civilă nr. 259 din 07 noiembrie 2023, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Brăila, secția de contencios administrativ și fiscal.

Motivând hotărârea astfel pronunțată, curtea a reținut că obiectul principal al litigiului îl constituie restituirea sumelor reținute din pensie în temeiul art. VII din O.U.G. nr. 59/2017. Pentru că plata drepturilor se face în bani, repararea prejudiciului se face în natură, astfel încât competența materială de soluționare a acțiunilor se stabilește în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în funcție de criteriul valoric.

Valorificând, așadar, criteriul valoric și având în vedere și dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în raport de domiciliul reclamantului, Curtea de Apel Galați a constatat că revine Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a prezentei cauze.

2.3. Prin sentința civilă nr. 78 din 7 martie 2024, Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Brăila, secția I civilă și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere, în esență, că prin acțiunea formulată reclamantul nu a înțeles să cheme în judecată Guvernul României și nu a invocat excepția de neconstituționalitate în raport de prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, acțiunea dedusă judecății fiind o acțiune în pretenții, rezultate din reținerea pretins nelegală a unor sume din pensie, iar nu o acțiune în despăgubiri întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Astfel fiind, instanța a constatat că raportul de drept dedus judecății ține de domeniul pensiilor și asigurărilor sociale, sens în care, în temeiul art. 101-104 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, competența de soluționare a cauzei aparține secției I Civile a Tribunalului Brăila.

Analizând conflictul negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Brăila, secția I civilă - complet specializat în materia asigurărilor sociale, pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând obligarea acesteia la actualizarea și indexarea drepturilor de pensie, astfel cum s-ar fi procedat dacă nu ar fi intervenit modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin dispozițiile O.G. nr. 59/2017. A solicitat și repararea pagubei astfel produse, în sensul plății sumelor rezultate în plus în urma recalculării, precum și a dobânzii legale aferente.

Reclamantul a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 223/2015 în forma nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, art. 29 din Legea nr. 47/1992, Legea nr. 152/2017 și Legea nr. 153/2017, precum și Legea nr. 73/1992 privind atribuțiile Consiliului Legislativ și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. S-a prevalat și de deciziile Curții Constituționale nr. 50/2022, nr. 83/2009, nr. 304/2017, nr. 221/2020 și nr. 229/2020.

Înalta Curte constată că reclamantul nu a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, cum greșit a reținut secția I civilă a Tribunalul Brăila, iar sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 nu s-a solicitat în condițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ci în raport de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992. Reclamantul a învestit instanța cu o acțiune în pretenții rezultate din neaplicarea actualizărilor și indexărilor prevăzute de art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, ca urmare a modificării legislative a acestor texte de lege, iar nu cu o acțiune în despăgubiri întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, aspect confirmat nu doar de motivele de fapt și de drept ale acțiunii, dar și de cadrul procesual pasiv, în care se regăsește doar casa sectorială de pensii, iar nu și Guvernul României, emitent al ordonanței de urgență modificatoare.

Așadar, Înalta Curte constată că prezentul litigiu este unul de asigurări sociale, de competența jurisdicției sistemului pensiilor militare de stat reglementate de Legea nr. 223/2015, iar potrivit art. 101 din acest act normativ "Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale". Totodată, art. 102 din același act normativ prevede că "Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul."

Legiuitorul a înțeles să stabilească o reglementare specială referitoare la competența de soluționare a litigiilor privind pensiile, în astfel de pricini nefiind aplicabile normele de competență cuprinse în art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că nici secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brăila și nici secției omonime a Curții de Apel Galți nu le revine competența soluționării acțiunii reclamantului, care, fiind circumscrisă materiei asigurărilor sociale, cade în competența de soluționare a secției sau completului specializat în litigii de asigurări sociale din cadrul tribunalului de la domiciliul reclamantului.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Brăila, secția I civilă - complet specializat în materia asigurărilor sociale.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Brăila, secția I civilă - complet specializat în materia asigurărilor sociale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-02-06
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 637/2024
Ședința publică din data de 6 februarie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalu
ÎCCJ 2024-05-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2607/2024
Ședința publică din data de 16 mai 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul
ÎCCJ 2023-11-14
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5293/2023
Ședința publică din data de 14 noiembrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin cererea înregistrată
ÎCCJ 2024-02-20
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 971/2024
Ședința publică din data de 20 februarie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată î
ÎCCJ 2024-03-07
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1341/2024
Ședința publică din data de 7 martie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe aflate în conflict 1.1. Prin cererea î
Sursă