ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5293/2023

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt – Complet Specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 06.03.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanței ca prin hotărâre judecătorească ce o va pronunța să dispună următoarele:

- Să se constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime, în sensul actualizării în mod nelegal a pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, care prevede "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 556 din 27 iulie 2015, fiind enunțat art. 59 și art. 60.

- Obligarea pârâtei, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea 223/2015, la actualizarea și indexarea drepturilor de pensie, rezultate de la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 01.05.2009, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, rezultată prin aplicarea Legii 223/2015 în forma modificată de O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu Legea 152/2017 din 27.06.2017, prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 1 octombrie 2017, cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea -cadru 153/2017 prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor de funcție și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut.

- Obligarea pârâtei, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea 223/2015, la repararea pagubelor cauzate, respectiv achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripție, la care să se adauge majorările, actualizările și indexările aplicate ulterior, potrivit Legii 223/2015 nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum și dobânzile legale aferente, prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data intrării în drepturile de pensie și până în prezent.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate extrinsecă a disp. art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la prevderile art. 1 alin. (3) și (5), art. 79 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituția României.

Prin sentința civilă nr. 263 din 18 mai 2023, Tribunalul Olt admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova– secția de contencios administrativ și fiscal.

A reținut instanța, în esență, că art. 9 din Legea 554/2004 vizează situațiile în care drepturile sau interesele legitime ale unei persoane sunt vătămate ca urmare a unei dispoziții neconstituționale dintr-o ordonanță a Guvernului, situație în care soluționarea acțiunii revine instanței de contencios administrativ care după verificarea condițiilor de admisibilitate a excepției va trimite excepția către Curtea Constituțională și va suspenda judecata cauzei. În raport de modul de soluționare a excepției, soluția instanței de contencios fiind diferită – întrucât existența unei dispoziții neconstituționale este chiar premisa acestui tip de acțiune.

În ceea ce privește competența materială procesuală a instanțelor de a soluționa litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, care se stabilește în raport de obiectul, valoarea sau natura litigiului dedus judecății, art. 10 din Legea nr. 554/2004 dispune că aceste litigii se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

Prin urmare o eventuală vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale părților reclamante de către o autoritate nu poate fi analizată și stabilită decât de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

Prin sentința civilă nr. 415 din 02 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt– secția de contencios administrativ și fiscal.

A reținut instanța faptul că cererea de chemare în judecată are ca obiect principal cuantumul pensiei militare acordate și datorate reclamantului, ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017. În esență, reclamantul critică faptul că plafonarea pensiei militare o dată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017 s-a realizat în baza unui act normativ ce prezintă vicii de neconstituționalitate.

Chiar dacă reclamantul a invocat neconstituționalitatea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, competența materială se determină prin raportare la obiectul principal al cererii de chemare în judecată, care vizează restituirea diferenței dintre pensia la care ar fi avut dreptul prin aplicarea art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 și pensia plafonată, prin aplicarea ordonanței de urgență apreciată de reclamant ca neconstituțională. Curtea reține că, scopul invocării excepției de către reclamant este acela de a obține și pe viitor, ca efect al admiterii excepției, un anumit mod de calcul al pensiei militare, dar și un cuantum mai mare al acesteia, neplafonat ca în prezent.

În concluzie, petitele cererii de chemare în judecată și scopul invocării excepției de neconstituționalitate relevă că în concret cauza juridică a acțiunii și obiectul său se raportează la cuantumul pensiei pe care reclamantul consideră că trebuie să o primească de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017 și pe viitor.

Astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, reclamantul nu și-a fundamentat pretențiile pe disp. art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea de Apel, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia și a suspendat cauza.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și cu prevederile legale incidente în materie.

Obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamanți în cuprinsul acțiunii.

Art. 9 din Legea 554/2004 vizează situațiile în care drepturile sau interesele legitime ale unei persoane sunt vătămate ca urmare a unei dispoziții neconstituționale dintr-o ordonanță a Guvernului, situație în care soluționarea acțiunii revine instanței de contencios administrativ care după verificarea condițiilor de admisibilitate a excepției va trimite excepția către Curtea Constituțională și va suspenda judecata cauzei. În raport de modul de soluționare a excepției, soluția instanței de contencios fiind diferită – întrucât existența unei dispoziții neconstituționale este chiar premisa acestui tip de acțiune.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În cauza dedusă judecății, reclamantul solicită instanței să se constate că este vătămat printr-o Ordonanță a Guvernului, act normativ emis de o autoritate centrală, astfel încât competența materială revine curții de apel, în funcție de rangul autorității publice.

În consecință, în raport și cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Craiova, domiciliul reclamantului aflându-se în circumscripția teritorială a acesteia.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

tabilește competența soluționării cauzei privind reclamantul A. și pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.