ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4524/2022

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat contestație împotriva raportului de evaluare nr. x/27.02.2020, emis de ANI la data de 27.02.2020, solicitând anularea acestuia. Prin raportul de evaluare contestat, pârâta, a reținut încălcarea dispozițiilor art. 181 alin. (1) și alin. (9), coroborat cu art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, fiind incidente dispozițiile art. 25 alin. (1)-(5) din Legea nr. 176/2010, deoarece nu ar fi respectat regimul juridic al conflictelor de interese, în perioada martie 2017- ianuarie 2019, S.C. B. S.R.L., societate la care mama sa deținea calitatea de asociat și funcția de administrator, furnizând produse și încheind contracte de lucrări/prestări servicii cu Spitalul Municipal Orșova, în valoare totală de 280.111,47 RON. Prin sentința nr. 796 din data de 17.09.2020 pronunțată de Curtea de Apel București a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București, invocată din oficiu. A fost declinată competența teritorială de soluționare a cauzei privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 245 din 3 noiembrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru motive de nelegalitate. S-a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 8 din Legea nr. 176/2010 care stabilesc regulile după care se desfășoară activitatea de evaluare, respectiv legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândiri dobândirii licite a averii. Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, fapta unei persoane care a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu încălcarea obligațiilor legale referitoare la incompatibilități sau conflict de interese. Din înscrisurile depuse la dosarul A.N.I., contracte de prestări servicii, documente justificative, facturi, etc., rezultă că recurentul reclamant nu a fost implicat în luarea vreunei decizii, nu a încheiat un act juridic/administrativ în legătură cu acestea. S.C. B. S.R.L. a fost reprezentată la încheierea contractelor de C., potrivit împuternicirii nr. 3/17.02.2015, persoană care administra societatea comercială, iar decizia de contractare a serviciilor societății nu a fost luată în cadrul Comitetului Director al Spitalului, ci de către managerii spitalului prin procedura achiziției directe, în baza unui referat de necesitate întocmit de angajații spitalului. Recurentul - reclamanta este obligat, potrivit fișei postului să dea curs documentelor fiscale primite, în caz contrar săvârșind o abatere disciplinară. În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 181 alin. (1) și alin. (9), art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006, precum și art. 25 alin. (1)-(5) din Legea nr. 176/2010, întrucât recurentul reclamant nu a luat și nici nu a participat la luarea vreunei decizii în legătură cu contractele și facturile menționate în raportul de evaluare contestat, nu a încheiat vreun act juridic și nici nu a emis vreun act administrativ care să influențeze în vreun fel încheierea acestor contracte, achiziționarea produselor/serviciilor ori recepția acestora. Totodată, s-a arătat că, urmare a derulării raporturilor comerciale între Spitalul Municipal Orșova și S.C. B. S.R.L., recurentul - reclamant nu a avut vreun beneficiu patrimonial, argument înlăturat în mod nefondat de către prima instanță. Motivarea sentinței este lapidară, în condițiile în care instanța de fond nu a cercetat în mod aprofundat speța, rezumându-se la a invoca două articole pentru motivarea hotărârii atacate. Or, în situația în care se reține chiar de către instanța de fond neimplicarea reclamantulu în luarea vreunei decizii, semnării vreunui contract între Spitalul Municipal Orșova și S.C. B. S.R.L., nu este posibil să se concluzioneze asupra existenței conflicutlui de interese. Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea acțiunii formulate.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, respinsă în ședința publică, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. S-a arătat că, astfel cum corect a reținut prima instanță, în cazul recurentului - reclamant conflictul de interese este generat, indiferent de modalitatea de achiziționare de servicii, de existența unui grad de rudenie între recurentul - reclamant, care deține o funcție de conducere în cadrul Spitalului Municipal Orșova, funcție specifică comitetului director și mama acestuia care deținea calitatea de asociat unic și funcția de administrator al S.C. B. S.R.L.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința recurată în raport de motivele de casare formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat. Prin raportul de evaluare nr. x/27.02.2020 contestat în prezenta cauză, s-a constatat, în urma activității de evaluare că reclamantul ar fi încălcat dispozițiile art. 181 alin. (1) și alin. (9), coroborat cu art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, fiind incidente dispozițiile art. 25 alin. (1)-(5) din Legea nr. 176/2010, deoarece nu ar fi respectat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât, în perioada martie 2017- ianuarie 2019, S.C. B. S.R.L., societate la care mama sa deținea calitatea de asociat și funcția de administrator, a furnizat produse și a încheiat contracte de lucrări/prestări servicii cu Spitalul Municipal Orșova, în valoare totală de 280.111,47 RON. În drept, sunt relevante următoarele dispoziții din Legea nr. 95/2006: Art. 181 alin. (1): "În cadrul spitalelor publice se organizează și funcționează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi un director de îngrijiri. (9) Dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. b) -g) referitoare la incompatibilități, ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese și ale art. 178 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care ocupă funcții specifice comitetului director" Art. 178 alin. (2) lit. a): "Constituie conflict de interese: a) deținerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părți sociale, acțiuni sau interese la societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ori organizații nonguvernamentale care stabilesc relații cu caracter patrimonial cu spitalul la care persoana în cauză exercită funcția de manager. Dispoziția de mai sus se aplică și în cazurile în care astfel de părți sociale, acțiuni sau interese sunt deținute de către soțul/soția, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai persoanei în cauză". În ceea ce privește criticile formulate, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în esență, acestea sunt centrate pe argumentul lipsei unui folos patrimonial obținut de recurent. Totodată se invocă lipsa participării la faptele reținute de intimata - pârâtă, reclamantul nefiind consultat asupra încheierii contractului, iar în timp ce decizia de contractare a serviciilor S.C. B. S.R.L. nu a fost luată în cadrul comitetul director al spitalului, ci de către managerii spitalului prin procedura achiziției directe, pe platforma electronica de achiziții SICAP. Înalta Curte constată că sunt nefondate argumentele reiterate în fața instanței de recurs, în sensul că pârâta nu a reușit să facă dovada participării recurentului la procedura de atribuire, precum și a existenței unui interes personal de natură patrimonială obținut de reclamant, câtă vreme dispozițiile art. 178 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006 reglementează conflictul de interese fără condiția obținerii unor astfel de beneficii de către persoana cercetată. De asemenea, textul de lege nu se referă la efectuarea în concret a vreunei activități care să atragă conflictul de interese, referindu-se doar la existența unui grad de rudenie cu o persoană care deține părți sociale, acțiuni, la o societate aflată în relații comerciale cu unitatea de spital la care persoana cercetată deține funcția de membru în consiliul director. Din materialul probator administrat în cauză rezultă că reclamantul a deținut funcția de director financiar contabil al Spitalului municipal Orșova, începând cu data de 12.11.2014 (conform Dispozițiilor nr. 109/12.11.2014 și nr. 161/13.11.2017 emise de managerul Spitalului municipal Orșova), iar mama reclamantului, doamna D., în perioada 02.03.2009 - 06.02.2019 a deținut calitatea de asociat unic/asociat cu o cotă de participare la beneficii și pierderi de 95% din capitalul social și funcția de administrator în perioada 02.03.2009 - 30.01.2019, la S.C. B. S.R.L.. Totodată s-a reținut furnizarea de produse și încheierea de contracte de lucrări/prestări servicii de către S.C. B. S.R.L., societate la care mama persoanei evaluate deținea calitatea de asociat și funcția de administrator, cu Spitalul municipal Orșova la care domnul A. deține funcția de director financiar contabil în perioada martie 2017 - ianuarie 2019, în valoare totală de aproximativ 280.111,47 RON. Din interpretarea acestor norme, în mod legal, prima instanță a statuat că nu prezintă nicio relevanță faptul că membrul în consiliul de administrație nu avea putere de decizie cu privire la atribuirea contractelor, legiuitorul sancționând conflictul de interese prin raportare la simpla deținere a celor două calități. Așadar, față de dispozițiile imperative citate mai sus, este cert că legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută de afectare a interesului public, prin simpla deținere concomitentă a calității de membru în consiliul de administrație și a existenței gradului de rudenie (gradul IV) cu un acționar/deținător de părți sociale în cadrul unei societăți comerciale cu care respectiva unitate medicală derulează raporturi comerciale. În acest context, toate afirmațiile recurentului referitoare la lipsa deținerii unor funcții decizorii, sau care să aibă impact în atribuirea contractelor, nu pot modifica structura conflictului de interese, așa cum a fost concepută de legiuitor, raportat la cerințele de interes general referitoare la buna gestionare a banilor publici folosiți pentru realizarea unui sistem de sănătate modern, eficient economic, pus în slujba cetățeanului, în vederea eliminării oricăror suspiciuni cu privire la modul de administrare a banului public. Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.