ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3727/2023

Ședința publică din data de 4 iulie 2023

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14 martie 2023, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii ("CSM", "Consiliul"), a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 1P din 8 martie 2023 a secției pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură.

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția necompetenței funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar în subsidiar, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal

Examinând, cu prioritate, în condițiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale procesuale a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a contestat Hotărârea nr. 1P din 8 martie 2023 a secției pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aplicat, în temeiul dispozițiilor art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a), n) și t) teza I din același act normativ.

Pentru a proceda la soluționarea excepției necompetenței materiale, Înalta Curte constată, cu titlu prealabil, că în cauză este aplicabilă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin raportare la faptul că acțiunea disciplinară exercitată de către Inspecția Judiciară a fost declanșată și efectuată în temeiul dispozițiilor acestei legi. Nu prezintă relevanță împrejurarea că decizia de sancționare disciplinară a contestatorului a fost emisă după data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, câtă vreme dispozițiile art. 284 alin. (2) din acest act normativ dispun că "Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare sau de ocupare a posturilor (…) și nici altor proceduri în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare".

Pe cale de consecință, câtă vreme procedura de cercetare disciplinară a contestatorului și actul de finalizare a acestei proceduri administrativ jurisdicționale sunt supuse dispozițiilor Legii nr. 303/2004, atunci și competența materială a instanței învestită cu soluționarea căii de atac formulate împotriva hotărârii CSM de aplicare a sancțiunii disciplinare este guvernată de dispozițiile vechilor legilor ale justiției - Legea nr. 303/2004 raportat la Legea nr. 317/2004 (iar nu de prevederile Legii nr. 303/2022 și Legii nr. 305/2022).

În acest sens, vor fi avute în vedere dispozițiile art. 51 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora:

"(1) Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunțare și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum și Inspecției Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.(...)

(3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară. Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.(...)"

În consecință, competența materială procesuală de soluționare a cauzei revine Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Este de observat că, și în ipoteza incidenței în cauză a Legii nr. 303/2022 (deși Înalta Curte nu achiesează la această opinie a contestatorului, după cum s-a arătat anterior), dispozițiile art. 51 alin. (3) din noua lege stipulează identic cu legea veche în ceea ce privește competența instanței de judecată, stabilind că recursurile declarate împotriva hotărârilor prin care CSM a soluționat acțiunile disciplinare sunt în competența de soluționare a Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) și art. 136 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale procesuale a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție și va declina competența de soluționare a cererii formulate de contestatorul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în favoarea Completelor de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale procesuale a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a contestației formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 1P din 8 martie 2023 a secției pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în favoarea Completelor de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 iulie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.