Decizia nr. 3573/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire împotriva sentinței nr. 499/2022 a Tribunalului Arad

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 octombrie 2021, sub nr. x/2021, pe rolul Tribunalului Bihor, secția contencios administrativ și fiscal și reînregistrată la data de 6 decembrie 2021, pe rolul Tribunalului Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei dispuse prin sentința civilă nr. 980 din 22 noiembrie 2021, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Oradea, au solicitat: (i) anularea răspunsului nr. x din 29.06.2021, emis de pârâtă în procedura prealabilă; (ii) obligarea pârâtei la calcularea și plata la zi către reclamanți a sumelor de bani reprezentând drepturi bănești cuvenite cu titlu de indemnizație de grad profesional, în conformitate cu prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 59/2000, actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă; (iii) obligarea pârâtei la dobânda legală aferentă acestor drepturi, calculate de la data la care trebuiau să fie achitate până la zi; (iv) plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 499 din 19 mai 2022, Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Oradea.

Hotărârea instanței de recurs Prin decizia nr. 927 din 6 octombrie 2022, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 499 din 19 mai 2022 pronunțate de Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Cererea de revizuire 4.1. Prin cererea înregistrată la data de 17 ianuarie 2023, pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, A. și B. au solicitat revizuirea deciziei nr. 927 din 6 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021. Revizuirea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenții solicitând modificarea în tot atât a deciziei atacate, cât și a sentinței civile pronunțate de Tribunalul Arad în fond și, pe cale de consecință, admiterea acțiunii. În motivarea cererii, revizuenții au învederat că au formulat o acțiune colectivă vizând stabilirea și plata drepturile salariale, împreună cu alți angajați ai Gărzii Forestiere, înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor sub nr. x/2021. Această acțiune a fost disjunsă în raport de adresele de domiciliu ale reclamanților, astfel că în privința revizuenților s-a disjuns și format dosarul nr. x/2021, care a fost declinat spre competentă soluționare Tribunalului Arad. Mai arată revizuenții că, în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Oradea a soluționat definitiv acțiunea, pronunțând decizia nr. 837 din 14 decembrie 2022, prin care a respins recursul declarat de pârâta Garda Forestieră și a menținut sentința nr. 524/2022 a Tribunalului Bihor, favorabilă reclamanților. În concluzie, consideră revizuenții că există contrarietate între două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad într-o situație similară. 4. Apărările formulate în cauză Intimata Garda Forestieră a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea revizuirii, ca nefondată.

Alte aspecte procesuale Prin decizia nr. 192 din 1 martie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cauza a fost înregistrată la data de 3 aprilie 2023, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Cererea ce face obiectul prezentei cauze a fost întemeiată de revizuenți pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire a fost îndreptată împotriva deciziei nr. 927 din 6 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, pe care revizuenții au apreciat-o a fi potrivnică deciziei nr. 837 din 14 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021. Raportat la deciziile considerate de revizuenți potrivnice, Înalta Curte constată că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege anterior indicat, referitoare la reformarea ultimei hotărâri pronunțate și la încălcarea, prin decizia atacată, a autorității de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. În prim rând, cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează reformarea ultimei hotărâri pronunțate, care va fi anulată în raport de prima hotărâre, ale cărei dispoziții vor fi menținute. În speță, însă, revizuenții au înțeles să îndrepte cererea de revizuire împotriva hotărârii pronunțate inițial (decizia nr. 927 din 06.10.2022), a cărei reformare o solicită, iar nu a ultimei hotărâri (care este decizia nr. 837 din 14.12.2022), contrar dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În al doilea rând, Înalta Curte reține că, potrivit art. 431 alin. (1) C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori, în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, acest text de lege reglementând condiția existenței autorității de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părți, obiect și cauză. Procedând la verificarea celor două decizii pretins potrivnice, Înalta Curte constată că decizia Curții de Apel Oradea este pronunțată într-un litigiu care privește alte părți reclamante decât cel în care s-a pronunțat decizii Curții de Apel Timișoara, a cărei revizuire se solicită. Deși Garda Forestieră a avut calitatea de pârât în ambele dosare, calitatea de reclamanți aparține unor persoane fizice distincte, angajați ai Gărzii Forestiere, iar obiectul privește stabilirea drepturilor salariale aferente fiecăreia dintre aceste persoane, nefiind astfel îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat din perspectiva efectului său negativ. Cât privește incidența efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, invocat de revizuenți conform motivării cererii de revizuire, Înalta Curte reține că rezolvarea diferită dată în alte cauze unor chestiuni litigioase similare nu creează "hotărâri potrivnice" în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Chiar dacă, parțial, problemele de drept supuse controlului judiciar sunt similare, nu se poate susține existența efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, hotărârile pronunțate de cele două curți de apel putând fi considerate, cel mult, ca exprimând o practică judiciară neunitară, a cărei reglare se face prin mecanismele prevăzute de lege, iar nu prin mijlocul procedural al revizuirii. Caracterul similar al unor litigii înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești nu se confundă cu efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și nu poate servi drept temei al formulării unei cereri de revizuire pe motivul existenței unor hotărâri potrivnice. În concluzie, Înalta Curte constată că în speță nu este îndeplinită nici condiția existenței unei hotărâri potrivnice, care să încalce autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, din perspectiva efectului negativ sau pozitiv al acestei autorități. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și a dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de A. și B., ca inadmisibilă.