ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 238/2025

Ședința publică din data de 22 ianuarie 2025

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

I.1. Dosarul nr. x/2021

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal la data 10.10.2021, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R. și S., în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Oradea, au solicitat anularea răspunsului nr. x/29.06.2021 emis de către pârâtă în procedura prealabilă și obligarea pârâtei, la calcularea și plata la zi către reclamanți a sumelor de bani reprezentând drepturi bănești cuvenite cu titlu de indemnizație de grad profesional, în conformitate cu prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 59 din 26 mai 2000, privind Statutul personalului silvic, actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă, precum și a dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite, calculate de la data la care trebuiau să fie achitate până la zi; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 524/CA/2022 din data de 7 iulie 2022, Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă.

A admis în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R. și S., în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Oradea și în consecință:

A dispus anularea adresei nr. x/29.06.2021, emise de pârâtă.

A obligat pârâta Garda Forestieră Oradea la plata în favoarea reclamanților, a drepturilor salariale rezultate din stabilirea indemnizației de grad profesional, calculate începând cu data de 16.12.2019 până în prezent și în continuare, cât timp se mențin condițiile de acordare, actualizate în raport de indicele de inflație, precum și dobânda legală aferentă acestor drepturi, calculată de la data scadenței până la plata efectivă.

A respins ca nefondată cererea reclamanților privind plata drepturilor solicitate, aferente perioadei 03.06.2018 - 15.12.2019.

A respins cererea reclamanților, de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței nr. 524/CA/2022 din data de 7 iulie 2022 pronunțate de Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurenta Garda Forestieră Oradea, prin care a solicitat casarea în tot a sentinței recurate și rejudecând cauza să respingeți acțiunea.

Prin decizia nr. 837/CA/2022 din data de 14.12.2022, Curtea de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Garda Forestieră Oradea, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R. și S., împotriva sentinței civile nr. 524/CA/2022 din 07.07.2022, pronunțată de Tribunalul Bihor.

I.2. Dosarul nr. x/2021

Prin încheierea de ședință de la termenul din data de 15.11.2021 pronunțată în dosarul cu nr. x/2021, instanța a dispus disjungerea cererii formulate de reclamanții T., U., V. și W. și formarea dosarului având nr. x/2021 în care, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 109 din Legea nr. 188/1999, a invocat din oficiu, excepția necompetenței teritoriale exclusive a Tribunalului Bihor.

Prin sentința civilă nr. 982/CA/22.11.2021 Tribunalul Bihor, secția Civilă a admis excepția necompetenței necompetenței teritoriale exclusive a Tribunalului Bihor, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții T., U., V. și W., în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Oradea, în favoarea Tribunalului Sălaj.

Prin sentința civilă nr. 575 din 04.07.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021 Tribunalul Sălaj, secția Civilă a respins excepția autorității de lucru judecat.

A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții T., U., V., W., în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Oradea.

A respins ca nefondate pretențiile reclamanților aferente perioadei 03.06.2018-15.12.2019 și a fost obligată pârâta să plătească reclamanților drepturile salariale rezultate din stabilirea indemnizației de grad profesional, calculate începând cu data de 16.12.2019 până în prezent, precum și în continuare, cât timp se mențin condițiile de acordare, actualizate în raport de indicele prețurilor de consum, precum și dobânda legală, accesoriile urmând a fi calculate de la data scadenței până la data plății efective.

Împotriva sentinței civile nr. 575 din 04.07.2022 pronunțate în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Sălaj, secția Civilă a formulat recurs pârâta Garda Forestieră Oradea.

I.3. Decizia atacată cu cererea de revizuire pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Prin decizia civilă nr. 662 din data de 16 iunie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de recurenta Garda Forestieră Oradea, împotriva sentinței civile nr. 575 din 04.07.2022 a Tribunalului Sălaj, pe care a casat-o în tot și rejudecând, a respins acțiunea formulată de reclamanți T., U., V. și W..

II. Cererea de revizuire.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții T., U., V. și W. au solicitat revizuirea deciziei nr. 662 din data de 16.06.2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021 și pe cale de consecință:

- admiterea cererii de revizuire, modificarea în tot a deciziei în sensul admiterii cererii de anulare a răspunsului nr. x din 29.06.2021 emis de Garda Forestieră Oradea în procedura prealabilă;

- obligarea intimatei la calcularea și plata la zi a sumelor de bani reprezentând drepturi bănești cuvenite cu titlu de indemnizație de grad profesional, în conformitate cu prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 59/26.05.2000 privind Statutul personalului silvic, actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă;

- obligarea intimatei la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite, calculate de la data la care trebuiau să fie achitate până la zi.

În susținerea cererii s-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Demersul reclamanților a făcut parte dintr-o acțiune colectivă alături de colegii angajați în cadrul Gărzii Forestiere Oradea, acțiunea fiind înregistrată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Bihor, fiind disjuns din dosarul inițial și format dosarul nr. x/2021, declinat către Tribunalul Sălaj.

S-a arătat că prin decizia nr. 837/2022 din 14.12.2022, Curtea de Apel Oradea a soluționat în mod definitiv acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. x/2021, în sensul admiterii acțiunii celorlalți reclamanți, reținându-se că în situația de speță nu este incidentă decizia nr. 72/11.10.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum rezultă din decizia nr. 837/2022 prin care s-a respins recursul declarat de Garda Forestieră Oradea, menținându-se hotărârea nr. 524/CA/2022 pronunțată în fond de către Tribunalul Bihor la data de 07.08.2022.

Au arătat revizuienții că din situația de fapt expusă rezultă existența clară a două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad, într-o situație absolut similară, aspect care justifică admiterea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 175 din 2 februarie 2023 Curtea de Apel Cluj, secția a III a contencios administrativ și fiscal a declinat competența materială de soluționare a cererii de revizuire secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin decizia nr. 2990 din data de 31 mai 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca tardivă cererea de revizuire.

Prin decizia nr. 237 din data de 6 noiembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători s-a admis recursul exercitate de revizuenți, s-a casat decizia nr. 2990 din data de 31 mai 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 și s-a trimis cauza spre rejudecare.

III. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii

Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., condițiile de admisibilitate a căii de atac, urmează a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea se poate cere când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Ipoteza hotărârilor potrivnice prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. are ca scop protejarea autorității de lucru judecat ca efect al hotărârii judecătorești, nefiind admis ca o hotărâre definitivă să fie contrazisă de o altă hotărâre ulterioară, care să statueze între aceleași persoane și cu privire la aceeași pricină, cu încălcarea art. 431 din C. proc. civ.

Autoritate de lucru judecat dobândește, în temeiul art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească ce soluționează în tot sau în parte fondul procesului, dar și hotărârea care statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra unui incident procedural, care, odată lămurit, nu mai poate fi reiterat. Au autoritate de lucru judecat dispozitivul și considerentele pe care acesta se sprijină, dar și considerentele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

În raport de cele mai sus expuse, constată Înalta Curte că nu se poate vorbi despre o identitate de părți, obiect și cauză în ceea ce privește cele două hotărâri expuse la pct. "I" din prezenta decizie, respectiv decizia nr. 837/CA/2022 din data de 14.12.2022 a Curții de Apel Oradea și decizia nr. 662 din data de 16 iunie 2022 a Curții de Apel Cluj, fiind vorba despre părți diferite, chiar dacă obiectul și cauza sunt identice.

Așa cum chiar revizuenții, au arătat, acțiunea acestora a fost disjunsă din acțiunea inițială care a făcut obiectul judecății în dosarul nr. x/2021, fiind vorba despre raporturi individuale de serviciu individuale, încheiate între reclamant cu angajatorul pârât, aflându-se în ipoteza unei coparticipări procesuale facultative.

Din perspectiva presupusei încălcări a efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, deși nu s-ar impune întrunirea triplei identități, în raport de prevederile art. 430 alin. (2) din C. proc. civ., observă Înalta Curte că nu ne aflăm nici în ipoteza existenței unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat față de a doua hotărâre.

Verificând dosarele în care au fost pronunțate cele două decizii, se constată că nu ne aflăm în ipoteza încălcării unor dezlegări date asupra fondului cu autoritate de lucru judecat, instanțele stabilind în concert aplicabilitatea normelor privind salarizarea la particularitățile fiecărui raport serviciu, pe care Înalta Curte nu le poate analiza decât din perspectiva verificării admisibilității cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., iar nu ca o instanță de recurs extraordinar.

Are în vedere Înalta Curte rolul revizuirii, care nu a fost concepută pentru a deschide părții nemulțumite o nouă cale de control judiciar cu privire la legalitatea soluției definitive pronunțate de o instanță de recurs și care să permită reanalizarea motivelor de nelegalitate.

În realitate revizuenții, raportându-se la temeiul de drept invocat, își manifestă nemulțumirea față de o presupusă practica neunitară a instanțelor judecătorești în materia drepturilor salariale, cu privire la calculul și plata la zi a sumelor de bani reprezentând drepturi bănești cuvenite cu titlu de indemnizație de grad profesional, în conformitate cu prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 59 din 26 mai 2000, privind Statutul personalului silvic, ceea ce nu poate face obiectul unei cereri de revizuire pentru considerentele mai sus arătate.

În jurispudența CEDO, în cauza Stanca Popescu c României și X. c Bulgariei, s-a statuat că divergențele de jurisprudență nu pot justifica o intervenție prin intermediul unei căi extraordinare de atac care nu poate fi deturnată într-un recurs deghizat, de natură a permite rejudecarea unei cauze pentru simplul fapt că există două puncte de vedere diferite asupra aceleiași chestiuni.

Or, câtă vreme în motivele de revizuire se afirma o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive, pronunțate în cauze similare, în privința unor părți diferite, revizuenții nu pot obține anularea deciziei atacate, întrucât, eventuala practica neunitara a instanțelor nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire.

În aceste condiții, în raport de scopul concret urmărit, astfel cum se configurează din criticile prezentate în cererea de revizuire, Înalta Curte constată că demersul nu se încadrează în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., urmând a fi respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții U., V., W. și T. împotriva deciziei nr. 662 din 16 iunie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de recurs se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată astăzi, 22 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.