ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3483/2023

Ședința publică din data de 23 iunie 2023

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, anularea Hotărârii de Guvern nr. 856/14.10.2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, deoarece nu respectă condițiile de formă și de fond impuse de acte normative cu forță juridică superioară, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 327 de la data de 16 decembrie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu.

A fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamatul A., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI.

1.3 Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat recurs reclamatul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esență, în motivare, reclamantul a susținut că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale de la art. 13 din Legea nr. 55/2000 care prevedea posibilitatea impunerii măștii doar prin ordin comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, a apreciat recurentul- reclamant că prevederea indicată anterior este o prevedere expresă, specială, care exclude posibilitatea altor autorități de a impune obligativitatea măștii.

A susținut recurentul - reclamant faptul că obligativitatea purtării măștii nu putea fi impusă pentru spațiile publice deschise deoarece actul care avea forță juridică superioară H.G. nr. 856/14.10.2020 nu conținea o asemenea dispoziție.

Totodată, a precizat că, prin O.U.G. nr. 192/2020, din textul de lege criticat a fost înlăturată mențiunea "închise", acesta prevăzând doar obligativitatea purtării măștii în spațiile publice.

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea cererii de recurs.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - intervenient în numele altei persoane Ministerul Afacerilor Interne a depus întâmpinare la recursul promovat de recurentul -reclamant prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate în cauza de față aceasta fiind dată cu aplicarea dispozițiilor legale incidente speței.

2.1. Procedura de soluționare a recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse ulterior.

Prin cererea de chemare în judecată formulată în prezenta cauză reclamantul A. a solicitat anularea H.G. nr. 856/14.10.2020.

Prima instanță învestită cu soluționarea cauzei a respins cererea reclamantului cu motivarea că atribuția de a stabili orice fel de măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate revine în principal Guvernului României, prin adoptarea unei hotărâri de guvern, iar numai în subsidiar legiuitorul a recunoscut și în sarcina ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne posibilitatea de a adopta, printr-un ordin comun, anumite măsuri, expres individualizate, printre care și cea de obligativitate a purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Nemulțumit de soluția dată speței de față, reclamantul a formulat cerere de recurs întemeiată pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., singura critică adusă de acesta fiind cea de încălcare a disp. art. 13 din Legea nr. 55/2020.

Potrivit dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 55/2020, în forma în vigoare la data adoptării H.G. nr. 856/2020:

"Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui:

a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;".

Cu privire la motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Acest motiv nu se confirmă în cauză deoarece art. 13 din Legea nr. 55/2020, în forma în vigoare la data adoptării H.G. nr. 856/2020, reglementa în cuprinsul său faptul că "se poate institui" obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă".

Pe cale de consecință, lecturând textul de lege, se desprinde concluzia că acesta prevedea o posibilitate iar nu o obligație de instituire a măsurii privind purtarea măștilor în spații publice închise, etc, legiuitorul neînțelegând să folosească modul imperativ la elaborarea normei materiale. Față de aceste aspecte, Înalta Curte reține că hotărârea de Guvern atacată a fost emisă cu respectarea prevederilor actului normativ ce avea forță juridică superioară, respectiv Legea nr. 55/2020, precum și a dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Totodată, Înalta Curte constată și faptul că hotărârea atacată, în calitate de act juridic infralegislativ Legii nr. 55/2000, nu înlătură competența altor organe ale puterii executive de a adopta măsuri de aceeași natură cu cele înscrise în H.G. nr. 856/2020.

În același timp, instanța de control judiciar reține că adoptarea măsurii prin hotărârea de Guvern atacată, deși aduce o limitare drepturilor și libertăților fundamentale, a avut ca scop protejarea sănătății publice, fiind luată cu respectarea exigențelor art. 34 al Constituției și art. 2 din CEDO. Ca atare, se relevă în situația de față caracterul legitim al restrângerii drepturilor fundamentale ale individului ca urmare a constatării existenței unei amenințări clare la viața populației.

Petru toate aceste considerente, apreciind că nu se identifică în cauză motive de reformare a sentinței civile atacate din perspectiva criticilor expuse de partea declarantă a căii de atac, Înalta Curte va constata legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 327/2022 de a data de 16 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal,ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2023.