ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3501/2022

Ședința publică din data de 15 iunie 2022

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată inițial la Curtea de Apel Cluj, la data de 28.09.2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății, suspendarea actului administrativ art. 13 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de covid 19 modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 192/2020.

Acesta a arătat că hotărârile de guvern și ordonanțele sau ordinele de ministru nu pot restrânge drepturile și libertățile cetățenești, raportat la art. 23, art. 22 alin. (1)-(3), art. 16 alin. (2), art. 53 alin. (1), (2) din Constituția României, art. 282 C. pen., O.G. nr. 137/2000 art. 1 alin. (2) lit. f) și alin. (4) art. 10 lit. f), iar) Ministerul Sănătății nu a emis niciun act normativ prin care să declare epidemie de Sars-cov2 pe teritoriul României.

În cauză au formulat cereri de intervenție B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. Și CC..

Prin cererile de intervenție au fost invocate motive personale, cum ar fi faptul că purtarea măștii este ineficientă în prevenirea răspândirii virusului, că aceasta provoacă probleme respiratorii, că încalcă drepturi cetățenești, că provoacă sufocare și iritarea pielii, că nu este prevăzută în Contituție, deci este neconstituțională, că nu este legală, că nu are un temei legal sau medical, că se încalcă libertatea, din motive de boală sau de vârstă înaintată.

Prin sentința civilă nr. 252/15.10.2021, Curtea de Apel Cluj a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat Curții de Apel Oradea soluționarea dosarului.

La termenul de judecată din data de 14.12.2021, instanța a admis în principiu cererile de intervenție voluntară accesorie în interesul reclamantului, a respins excepțiile netimbrării acțiunii, a nulității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, conform argumentelor expuse în cuprinsul încheierii de ședință .

La termenul de judecată din data de 18.01.2022, Curtea a ridicat din oficiu excepția netimbrării cererilor de intervenție voluntară în interesul reclamantului formulate de G., E., J., Y., F., B., W., BB., R., N., S., V., K., M., CC., X., C., Z., U. și L. și a pus în discuție excepția inadmisibilității cererii de suspendare, invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 4/CA/2022-PI din 18.01.2022, a anulat ca netimbrate cererile de intervenție voluntară accesorie în favoarea reclamantului, formulate de G. E., J., Buzău, Y., F., B., W., BB., R., N., S., V., K., M., CC., X., C., Z., U. și L..

A respins ca inadmisibilă cererea de suspendare formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu intimații Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.

A respins cererile de intervenție accesorie în favoarea reclamantului, formulate de T., Q., O., P., I., H., D. și AA..

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 4/CA/2022-PI din 18.01.2022 pronunțată de Curtea de Apel Ordea, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

1.4. Apărările formulate în recurs

Intimații-pârâți Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne au formulat întâmpinare, prin care au invocat, pe cale d excepție, excepția nulității recursului. Pe fond au pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 18 septembrie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 15 iunie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cu prioritate excepția netimbrării recursului, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității dispusă la alin. (3) al aceluiași articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.

Analizând cu prioritate excepția netimbrării căii de atac, invocată de către Înalta Curte din oficiu, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

Dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte reține că recurentul -reclamant A. nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, aferentă cererii de recurs, deși i-a fost adusă la cunoștință, în procedura de regularizare, la data de 3 martie 2022, conform procesului-verbal de înmânare a adresei emise de instanță .

Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 15 iunie 2022, recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiași text de lege, sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul formulat de reclamant, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării invocată din oficiu.

Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 4/CA/2022-PI din 18.01.2022 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2022.