ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 20 iunie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Bihor și Tribunalul Constanța cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B., C. și D., constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 5/CP din 02 februarie 2023 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 47 alin. (3) și art. 50 din C. proc. pen., văzând disp. art. 342 și 346 alin. (6) din C. proc. pen., s-a dispus declinarea judecării prezentei cauze aflate în camera preliminară în favoarea Tribunalului Constanța.

În baza art. 272 și 275 alin. (6) din C. proc. pen., rap la art. 84 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 rep, cu referire la art. 5 și art. 9 alin. (1) din Protocolul nr. 36390/2022, s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a onorariilor apărătorilor din oficiu, conf. delegațiilor de la dosar. În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2019 din 02.06.2023 au fost trimiși în judecată inculpații, după cum urmează:

-A. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (1) din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen.

- B. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 77 lit. a) din C. pen. (16 acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen.

-C. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic, art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 77 lit. a) din C. pen., (25 de acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen.

- D. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic, art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 77 lit. a) din C. pen. (25 de acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin actul de sesizare al instanței au fost reținute următoarele:

În luna august a anului 2018, inculpații C., D., B. și A. au constituit un grup infracțional organizat, în scopul comiterii unor infracțiuni de înșelăciune, având ca obiect inducerea în eroare a persoanelor vătămate cu privire la prestarea unor servicii de executare a unor lucrări de tapițerie sau recondiționare a unor obiecte de mobilier, respectiv prin încasarea unor sume de bani cu titlu de avans, urmată de neexecutarea lucrărilor sau executarea parțială a acestora.

Modul de operare utilizat de către inculpați a presupus următoarea tipicitate: Prin intermediul unor anunțuri postate fie în mediul online, pe site-ul "E..ro" sau pe pro filele de F. ale inculpaților, fie în presa scrisă, s-a asigurat publicitatea ofertei de prestări servicii în domeniul lucrărilor de tapițerie, potențialii clienți având la dispoziție și numerele de contact ale prestatorilor. Odată contactați telefonic de către un potențial client, inculpații se deplasau la domiciliul clientului sau alt loc unde acesta solicita efectuarea de lucrări, unde realizau o evaluare a lucrării, se stabileau, împreună cu clientul, condițiile de timp, calitate, preț și altele necesare pentru perfectarea înțelegerii și, cu același prilej, solicitau un avans din preț, sub pretextul că avansul trebuia achitat pentru achiziționarea materialelor necesare efectuării lucrării.

În marea majoritate a cazurilor, contractele încheiate între inculpați și persoanele vătămate nu îmbrăcau formă scrisă, ci rămâneau la stadiul unor înțelegeri verbale.

De asemenea, inculpații se prezentau în cele mai multe dintre cazuri ca fiind persoane fizice prestatoare de servicii, iar nu reprezentanți ai vreunei societăți comerciale.

Încasarea sumelor de bani cu titlu de avans nu era urmată de eliberarea vreunei chitanțe, facturi sau alt asemenea document decât atunci când persoanele vătămate solicitau în mod expres acest lucru, dar și atunci se întocmeau cel mult chitanțe de mână, în care se consemna faptul că inculpatul a primit o sumă de bani cu titlu de avans de la beneficiar, pentru efectuarea unei lucrări. Odată încasat avansul, inculpații conveneau cu persoanele vătămate și termenul la care lucrarea urma să fie efectuată. Ulterior, inculpații fie realizau lucrările doar parțial, fie, în marea majoritate a cazurilor, nu se mai prezentau deloc pentru realizarea lucrărilor,

Însușindu-și astfel sumele de bani încasate cu titlu de avans, moment în care se și consumau faptele de înșelăciune.

O parte a faptelor nu au fost sesizate inițial organelor judiciare de către persoanele vătămate, principalul motiv fiind acela că prejudiciile create erau considerate de către victime mici prin raportare la implicațiile pe care le presupune participarea la o procedură judiciară penală în calitate de persoană vătămată.

De altfel, acest din urmă aspect a și fost exploatat ca atare de către inculpați, în sensul că au avut în vedere faptul că victimele faptelor lor nu vor depune plângeri decât în situații excepționale, ceea ce a constituit un factor încurajator în derularea activității lor infracționale.

Un alt factor favorizator și pe care inculpații l-au exploatat din punct de vedere al rezoluției infracționale a fost dat de experiența pe care membrii grupării au acumulat-o în sensul obținerii unor soluții favorabile, în cazul în care organele judiciare erau sesizate de către persoanele vătămate.

Astfel, din actele dosarului rezultă că au fost identificate situații în care persoanele vătămate au sesizat organele de poliție cu privire la comiterea faptelor, iar organele de poliție au tratat sesizările ca având la bază un litigiu civil și, fie nu au constituit dosare penale, limitându-se la a îndruma părțile să se adreseze instanțelor civile, fie s-au constituit dosare penale.

În această din urmă ipoteză, în care s-au constituit dosare penale, soluțiile propuse de organele de cercetare penală și însușite de către procurori au fost soluții de clasare întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., apreciindu-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Ulterior, soluțiile de redeschidere a urmăririi penale au fost confirmate de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Oradea.

Așa fiind, inculpații acționau în baza unui plan infracțional foarte bine pus la punct și aveau reprezentarea că organele judiciare vor trata fiecare sesizare primită de la persoanele vătămate în mod izolat, Iară a fi analizată în contextul infracțional complet.

În aceeași ordine de idei, s-a menționat că, pentru inculpați, siguranța faptului că nu ar putea fi trași la răspundere penală le forma și o anumită îndrăzneală infracțională și ignoranță a legii. Relevantă sub acest aspect este situația creată la data de 30.10.2019, când inculpatul B. se afla la sediul secției 4 Poliție Constanța, unde a fost condus de victima unei fapte de înșelăciune - persoana vătămată G., timp în care inculpatul a purtat mai multe convorbiri telefonice cu inculpata D. pe tema situației create. Imediat după ce inculpatul a părăsit sediul poliției, acesta a început să caute noi victime, efectuând apeluri telefonice în acest sens.

Cu privire la modul de organizare a membrilor grupului infracțional organizat, planul ilicit și sarcinile repartizate fiecăruia dintre membri, urmărirea penală a relevat următoarele:

Inculpata D., care are o relație de concubinaj cu inculpatul C., cu sprijinul efectiv al acestuia care exercită presiuni asupra membrilor executanți, coordonează întreaga activitate infracțională și colectează toate sumele de bani obținute prin comiterea faptelor de înșelăciune comise în calitate de autori de către inculpații B. și A..

Coordonarea activității infracționale s-a concretizat, pe de o parte, în asigurarea publicității ofertei de prestări servicii și, pe de altă parte, în dirijarea efectivă și nemijlocită a acțiunilor celorlalți doi membri ai grupării, cu rol de "tapițeri".

Inculpații D. și C. s-au ocupat de publicarea anunțurilor referitoare la oferta de prestări servicii pe site-ul www.x.ro sau pe pagina de F. a inculpatului C., așa cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal întocmit de organele de cercetare penală la data de 10.10.2019.- filele x voi. 11

Conform aceluiași proces-verbal, coroborat cu înscrisurile reprezentând corespondența purtată cu reprezentanții site-ului www.x.ro privind anunțul cu ID-ul x postat de pe numărul de apel x folosit de inculpatul B.. Cu privire la conturile mai sus menționate a rezultat că în aceste conturi au fost făcute plăți pentru promovarea anunțurilor, prin sms, de pe numerele de telefon x, x, x, x, x, x și x. Ar mai fi de ramarcat faptul că la rubrica privind persoana care postează anunțul sunt folosite diferite nume: H., B., I., J., B., K., L., M. și N., că au un conținut similar și sunt valabile pentru județele Bihor, Constanța și București-Ilfov, precum și că numărul x este folosit în scopul racolării de clienți încă din luna ianuarie 2018.

S-a remarcat este faptul că numerele folosite la efectuarea de plăți pentru anunțurile postate în conturile de mai sus, în referire la numărul de telefon x - utilizat de B., sunt comune pentru conturile menționate, două dintre acestea respectiv x și x fiind utilizate de numiții D. și C.. Faptul că inculpații D. și C. foloseau efectiv aceste numere de telefon rezultă din procesul-verbal de restituire a telefoanelor mobile, întocmit la 05.10.2020. Faptul că cei doi inculpați se ocupau de postarea anunțurilor privind oferta de prestări servicii de tapițerie rezultă și din interceptările telefonice efectuate în cauză. Componenta de dirijare efectivă și nemijlocită a acțiunilor celorlalți doi membri ai grupării - cu rol de executanți - rezultă din interceptările telefonice, care sunt explicite în sensul în care liderii grupării le solicită membrilor-executanți la ce "lucrare" să se ducă sau să nu se ducă, în ce mod să procedeze cu victimele și ce atitudine să adopte astfel încât șansele reușitei infracționale să crească, când, cum și ce sume de bani să le transfere și, în general, tot ce ține de derularea activității infracționale, chiar în cele mai mici detalii.

Cu privire la sumele de bani obținute în urma activității infracționale, s-a constatat că evidența acestora este ținută în cel mai mic amănunt de către liderii grupării. Tot aceștia le solicita membrilor executanți să le transfere, de cele mai multe ori cu rapiditate, și le "aprobă" inclusiv efectuarea cheltuielilor legate de transport, cazare, masă și alte cheltuieli uzuale.

Modalitatea de transfer a sumelor de bani obținute din activitatea infracțională rezultă atât din interceptările telefonice, cât și din datele puse la dispoziție de societatea de transfer monetar S.C. O. S.R.L.

Astfel, s-a constatat că liderii grupării s-au aflat în cea mai mare a timpului la reședința lor din Oradea. În același timp, cei doi membri executanți comiteau fapte de înșelăciune, în mod separat sau împreună, pe raza județului Bihor, Sălaj și/sau pe raza județului Constanța. S-au conturat, deci, două situații: fie ambii membrii executanți se aflau pe raza județului Constanța, fie unul dintre ei se afla în Constanța, iar celălalt în Oradea.

În ipoteza în care ambii membri executanți se aflau pe raza județului Constanța, liderii grupării acceptau ca sumele de bani să fie transferate pe numele lor. Dimpotrivă, dacă unul dintre membrii executanți se afla în Constanța, iar celălalt în Oradea, cel din Constanța transfera sumele de bani pe numele celui din urmă, evitându-se în acest mod folosirea numelor liderilor grupării.

Cei doi membri executanți ai grupării, respectiv inculpații B. și A., aveau rolul de a se deplasa la domiciliile persoanelor vătămate, de a perfecta cu acestea înțelegerile pentru efectuarea lucrărilor și, pe această cale, de a le induce în eroare cu privire la buna lor credință și de a încasa sumele de bani cu titlu de avans, sume pe care le transferau apoi liderilor grupării.

Rolul celor doi membri executanți rezultă extrem de clar din modalitatea concretă în care au fost comise faptele, pe baza probelor ce vor fi analizate cu ocazia prezentării fiecărei fapte în parte.

În schimb, s-a precizat faptul că inculpații C. și D., prin activitatea concretă desfășurată în vederea realizării scopului infracțional pentru care a fost constituit grupul, au participat la toate faptele de înșelăciune comise de către membrii executanți, în calitate de complici anteriori, prin modalitatea descrisă mai sus, cu o singură excepție, vizând infracțiunea de înșelăciune comisă în luna mai 2019, în dauna persoanei vătămate P., faptă la care inculpații C. și D. au acționat în calitate de coautori, împreună cu inculpatul B..

Pe cale de consecință, deși un singur act material al infracțiunii continuate de înșelăciune a fost comis de inculpații C. și D., în calitate de autori, iar 24 de acte materiale au fost comise de aceștia în forma complicității, la încadrarea juridică s-a reținut autoratul cu privire la întreg ansamblul infracțional reprezentat de infracțiunea continuată de înșelăciune săvârșită de aceștia, în contextul în care formele principale ale participației penale (coautoratul) le absorb pe cele secundare (complicitatea).

În concret, s-a reținut că din probele dosarului rezultă că prin postarea anunțurilor privind oferta de prestări servicii în mediul online și în presa scrisă, cei doi inculpați au asigurat premisele necesare comiterii tuturor faptelor ulterioare de înșelăciune, activitate asimilată actelor de complicitate materială anterioară. De asemenea, s-a reținut că prin faptul că cei doi inculpați primesc toate sumele de bani provenite din comiterea faptelor, în baza unei înțelegeri anterioare, aceștia comit acte de complicitate morală anterioară.

S-a remarcat și faptul că după ce inculpatul B. a fost prins de persoana vătămată G. în data de 30.10.2019 în municipiul Constanța și condus la sediul secției 4 Poliție, inculpații au șters anunțurile de pe platforma E. prin care ofereau servicii în județul Constanța, concentrându-și activitatea pe raza județelor Cluj și Arad.

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locuințele inculpaților au fost identificate și ridicate mai multe înscrisuri cu valoare probatorie și telefoane mobile.

Astfel, au fost identificate parte din chitanțele care atestă transferurile de bani către inculpații C. și D.. De asemenea, au fost găsite înscrisuri care atestă recunoașterea de către inculpații B. și A. a faptului că datorează sume de bani către alte persoane păgubite.

În raport de cele expuse anterior, s-a apreciat că este pe deplin probată existența infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. și comiterea acesteia de către inculpații C., D., B. și A., fiind îndeplinite toate condițiile de tipicitate impuse de art. 367 alin. (6) din C. pen., în contextul în care în cadrul grupului a existat o specializare a membrilor și totodată o repartizare a sarcinilor ilicite, în care inculpații B. și A. aveau rolul de executanți iar inculpații C. și D. aveau rolul de lideri.

De asemenea, s-a observat că grupul în cauză a activat pe o perioadă îndelungată de timp, anume august 2018 - noiembrie 2019, membrii acestuia acționând în mod coordonat în scopul comiterii a numeroase infracțiuni de înșelăciune, fiind dovedită comiterea unui număr de 25 de astfel de acte materiale.

Cu titlu preliminar, în vederea realizării unei expuneri coerente și fluide a acuzației, s-a realizat o analiză a probatoriului administrat în cauză cu privire la fiecare dintre cele 25 de infracțiuni de înșelăciune comise în dauna persoanelor vătămate, induse în eroare de către inculpații B. și A., în calitate de autori, aceștia acționând fie împreună, la unele fapte, fie separat, la majoritatea faptelor. Autorii B. și A. au beneficiat de complicitatea materială și morală anterioară realizată de către inculpații C. și D. pentru fiecare dintre infracțiunile de înșelăciune care vor fi analizate în continuare.

Pe cale de consecință, s-a reținut că actele de complicitate materială și morală executate de inculpații C. și D. au servit la comiterea tuturor celor 25 de infracțiuni de înșelăciune comise de către autorii B. și A..

Analizând actele și lucrările dosarului judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bihor a reținut că procedura în camera preliminară se desfășoară în baza dispozițiilor judecătorului de cameră preliminară și sub controlul său jurisdicțional exclusiv. Limitele în care acest organ judiciar își exercită competența sunt fixate prin lege, prevederile art. 54 lit. a) din C. proc. pen. consacrând, cu caracter general, atribuția sa de a verifica legalitatea trimiterii în judecată (ICCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 23/2022). Judecătorul de cameră preliminară este competent să verifice dacă au fost respectate dispozițiile legale privind legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis în cauză, precum și dacă în cursul urmăririi penale probele au fost administrate în mod legal și, totodată, dacă actele au fost efectuate în mod legal de către organele de urmărire penală.

La termenul de judecată din 17.01.2023, prezenta cauză a fost repusă pe rol pentru a pune în discuție din oficiu excepția de necompetență teritorială, împrejurare în care reprezentantul parchetului a solicitat în temeiul disp. art. 346 alin. (6) din C. proc. pen. declinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța.

S-a reținut că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bihor a fost sesizat cu prezenta cauză având ca obiect comiterea de către inculpați a infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen. și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., iar în motivarea procurorului de caz, s-a arătat fila x din Rechizitoriu, că se consideră oportună stabilirea competenței în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bihor pentru că, raportat la persoanele care urmează a fi citate, respectiv cei 4 inculpați - care într-adevăr locuiesc în municipiul Oradea.

Reprezentantul parchetului a învederat că disp. art. 41 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. pen. trebuie aplicate în sensul că atunci când este vorba despre competența teritorială, aceasta se determină în următoarea ordine: locul comiterii infracțiunii, iar art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. arată că prin loc al comiterii infracțiunii se înțelege, atât locul în care s-a comis activitatea infracțională, cât și rezultatul, ori, chiar procurorul de caz arată la fila x pct. I din Rechizitoriu, printre altele că, la persoana vătămată din municipiul Constanța s-au prezentat inculpații, și sub pretextul efectuării unor lucrări de reparații la tapițerie, au pretins diferite sume de bani cu titlu de avansa ca să efectueze lucrarea, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. Prin urmare a susținut că se poate observa că acela este locul, respectiv municipiul Constanța, unde s-au comis infracțiunile de înșelăciune.

Aceasta în condițiile în care, dintre cele 25 de persoane vătămate în cauză, doar 5 sunt din raza județului Bihor, iar argumentul că inculpații urmează a fi citați de la domiciliile din Oradea, nu este singurul care trebuie avut în vedere, dat fiind faptul că cele aproximativ 20 de persoane vătămate au domiciliile în Constanța. Mai mult martorii care au fost indicați în rechizitoriu și care urmează a fi citați, toți sunt din Constanța, prin urmare, în opinia parchetului, raportat la toate aceste aspecte și văzând textul de lege prev. de art. 41 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., se impune a fi respectat pe lângă orice alte aspecte de oportunitate. Drept urmare, a solicitat admiterea excepției de necompetență teritorială și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța.

Argumentele reprezentantului parchetului au fost însușite de majoritatea apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați.

În acord cu susținerile reprezentantului parchetului, Tribunalul Bihor a constatat că o mare parte dintre infracțiunile de înșelăciune au fost comise pe raza județului Constanța, martorii în număr semnificativ, ce urmează a fi audiați, domiciliază în raza de competență a acestei instanțe, precum și majoritatea părților civile, de asemenea domiciliază în raza acestei instanțe. Dat fiind faptul că Tribunalul Constanța a și admis propuneri în cursul urmăririi penale, procurorul considerându-se că este investit legal și a parcurs întreaga procedură pe urmărire penală, cu propuneri de arestare preventivă luate de către tribunal și confirmate de către curtea de apel, s-a apreciat că, în speță, competența de soluționare a prezentei cauze revine Tribunalului Constanța.

S-a constatat că, la acest moment procesual, prezentul litigiu, întrucât suntem în ipoteza primei instanțe sesizate.

Față de cele constatate, luând act de poziția procurorului și părților, prin apărători, s-a dispus declinarea judecării prezentei cauze aflate în camera preliminară în favoarea Tribunalului Constanța.

Prin sentința penală nr. 308 din 12 mai 2023 Tribunalul Constanța, secția penală, s-a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu.

În temeiul art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

Conform art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, între Tribunalul Constanța și Tribunalului Bihor, și s-a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În temeiul art. 272 din C. proc. pen., s-a dispus avansarea, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța, a sumei de câte 863 de RON, reprezentând onorariul cuvenit, pentru camera preliminară, fiecărui apărător desemnat din oficiu pentru asistența judiciară a inculpaților, respectiv: av. Q. pentru inculpatul C., av. R. pentru inculpatul B., av. S. pentru inculpata D. și av. T. pentru inculpatul A..

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că pe rolul Tribunalului Constanța a fost înregistrat, ca urmare a declinării competenței de către Tribunalul Bihor, dosarul penal nr. x/2022, privind pe inculpații A., B., C. și D., trimiși în judecată prin rechizitoriul emis la data de 02.06.2022, în dosarul de urmărire penală nr. 1635/P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

Instanța inițial sesizată a stabilit termen în camera preliminară, la data de 04.11.2022, fără citarea părților (nefiind invocate cereri și excepții), pentru verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar prin încheierea din data de 17.11.2022 a repus cauza pe rol în vederea punerii în discuție a excepției de necompetență teritorială.

Cauza a primit astfel un nou termen, în camera preliminară, la data de 17.01.2023, cu citarea părților, când s-a pus în discuție excepția de necompetență teritorială, iar prin încheierea penală nr. 5/Î/CP/2023 s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, în baza art. 47 alin. (3) și art. 50 din C. proc. pen., cu referire și la art. 342 și at. 346 alin. (6) din același cod.

S-a reținut că declinarea cauzei s-a făcut cu ignorarea normelor de competență stipulate la art. 41 alin. (1) și (5) din C. proc. pen.. Or, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută la alin. (5) din textul legal, respectiv nu există două sau mai multe instanțe sesizate simultan, rezultă că instanța competentă să soluționeze cauza, din punct de vedere teritorial, este oricare dintre cele a căror competență ar putea fi atrasă potrivit criteriilor impuse de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul care întocmește rechizitoriul fiind cel care alege una dintre instanțele competente, pentru învestire cu judecarea cauzei.

Tribunalul Constanța a invocat, la primul termen stabilit în fața sa, excepția de necompetență teritorială. În primul rând, a observat un aspect de ordin procedural, și anume că declinarea cauzei a fost dispusă de către judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Bihor pur și simplu, fără ca această dispoziție să fie consecința firească, logică, a admiterii excepției de necompetență teritorială, întrucât prin hotărârea de declinare nu s-a admis vreo excepție de necompetență.

S-a constatat că este evident că, printre instanțele competente conform acestor criterii, se numără și Tribunalul Bihor, întrucât, așa cum s-a arătat la fila x din rechizitoriu majoritatea faptelor de înșelăciune care urmează a fi deduse judecății au fost comise pe raza județului Bihor, iar toți inculpații locuiesc în mun. Oradea, jud. Bihor. Acestea au fost, așadar, motivele pentru care procurorul a ales să învestească cu judecarea cauzei Tribunalul Bihor, iar instanța astfel aleasă nu avea posibilitatea legală de a se dezinvesti prin declinarea dosarului pe motiv că nu este competentă din punct de vedere teritorial.

Prin urmare, considerând că Tribunalul Bihor este instanța competentă, inclusiv din punct de vedere teritorial, să judece cauza, iar Tribunalul Constanța a fost învestit în mod nelegal, s-a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, iar în temeiul art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., s-a declinatat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor s-a se va constata ivit conflictul negativ de competență, între Tribunalul Constanța și Tribunalului Bihor, și s-a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 19 mai 2023, formând obiectul dosarului nr. x/2022, cu termen de judecată la data de 23 mai 2023, dată la care a fost amânată pronunțarea la data de 06 iunie 2023 și ulterior la data de 20 iunie 2023.

Analizând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Constanța și Tribunalul Bihor cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B., C. și D., Înalta Curte constată următoarele:

Reglementând competența teritorială a instanțelor judecătorești, art. 41 din C. proc. pen. stabilește, în alin. (1), că aceasta este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoana fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate, iar, în alin. (2), definește noțiunea de "loc al săvârșirii infracțiunii" ca fiind acela unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, pentru ca, în alin. (3), să stipuleze că, în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Totodată, art. 41 alin. (4) din C. proc. pen., prevede că atunci când niciunul din locurile menționate la alin. (1) nu sunt cunoscute sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele indicate în primul alineat, competența revine instanței mai întâi sesizate. În plus, conform art. 41 alin. (5) din C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Se observă, astfel, că dispozițiile art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. stabilesc o ordine de preferință legală ce trebuie respectată cu prilejul sesizării instanțelor judecătorești.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin rechizitoriul nr. x/2019 din 02.06.2023 au fost trimiși în judecată inculpații: A. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (1) din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen., B. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 77 lit. a) din C. pen. (16 acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen., C. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic, art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 77 lit. a) din C. pen., (25 de acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen., D. pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. și înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic, art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 77 lit. a) din C. pen. (25 de acte materiale) ambele cu aplic, art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin actul de sesizare al instanței, în esență, s-a reținut că în luna august a anului 2018, inculpații C., D., B. și A. au constituit un grup infracțional organizat, în scopul comiterii unor infracțiuni de înșelăciune, având ca obiect inducerea în eroare a persoanelor vătămate cu privire la prestarea unor servicii de executare a unor lucrări de tapițerie sau recondiționare a unor obiecte de mobilier, respectiv prin încasarea unor sume de bani cu titlu de avans, urmată de neexecutarea lucrărilor sau executarea parțială a acestora.

Pornind de la aceste aspecte reținute de organul de urmărire penală și examinând situația de fapt expusă în rechizitoriu în ansamblul său, se constată că presupusele fapte infracționale au fost săvârșite atât pe raza teritorială a județului Constanța, însă așa cum rezultă din rechizitoriu majoritatea faptelor de înșelăciune au fost presupus săvârșite pe raza județului Bihor. De asemenea, inculpații A., B., C. și D. au domiciliul în Bihor.

Rezultă, așadar, că, în accepțiunea art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., locul săvârșirii presupuselor infracțiuni, pentru care s-a dispus soluția de trimiterea în judecată, se regăsește în raza teritorială atât a Tribunalului Bihor, cât și a Tribunalului Constanța, ambele instanțe fiind deopotrivă competente să soluționeze cauza, conform art. 41 alin. (3) din C. proc. pen.

În atare situație, în speță devin incidente prevederile art. 41 alin. (4) teza a II-a din C. proc. pen., care stabilesc că atunci când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele indicate în primul alineat, competența revine instanței mai întâi sesizate. Cum, în cauză, prima instanță sesizată a fost Tribunalul Bihor, se constată că acesteia îi revine competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B., C. și D.

Pentru considerentele expuse, Înalte Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B., C. și D. în favoarea Tribunalului Bihor, instanță căreia i se trimite dosarul.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B., C. și D. în favoarea Tribunalului Bihor, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2023.