ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 februarie 2025

Deliberând asupra cauzei având ca obiect contestațiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și de inculpații A. și B. împotriva încheierii penale nr. 17/CP/2024 din data de 21 august 2024 și încheierii din 05 iulie 2024, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 17/CP/2024 din data de 21 august 2024 și încheierii din 05 iulie 2024, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus restituirea dosarului nr. x/2021 în care a fost emis rechizitoriul din data de 31 ianuarie 2024 privind pe inculpații: C. acuzat de comiterea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) și alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 din C. pen., camătă, prevăzută de art. 351 din C. pen., exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile, săvârșită în formă continuată, prevăzută de art. 247 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. B., acuzat de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. A., acuzată de comiterea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., fals în declarații, prevăzută de art. 326 din C. pen., instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 raportat la art. 321 din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. D., acuzat de comiterea infracțiunii de șantaj în formă continuată, prevăzută de art. 207 alin. (1) și alin. (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. E., acuzat de comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, față de imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., suma de 601 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, avocat F. și G., potrivit delegațiilor pentru asistență judiciară obligatorie nr. 557/14.02.2024 și nr. 559/14.02.2024 și suma de 301 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, avocat H. și I., potrivit delegațiilor pentru asistență judiciară obligatorie nr. 556/14.02.2024 și nr. 558/14.02.2024 se plătește din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Bihor, urmând ca, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., această sumă să rămână în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin încheierea penală din data de 05.07.2024 din camera de consiliu, s-au respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate de inculpații A. și B. cu privire la legalitatea și loialitatea urmăririi penale efectuate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2021, precum și cu privire la regularitate actului de sesizare a instanței.

S-au admis, în parte, cererile și excepțiile formulate de inculpații C. și E. numai în ceea ce privește criticile formulate în legătură cu regularitatea actului de sesizare și, pe cale de consecință, s-au respins celelalte cereri formulate de inculpați cu privire la obiectul camerei preliminare.

În baza art. 345 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat neregularitatea rechizitoriului emis în 31 ianuarie 2024 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2021 privind pe inculpații C. și E..

În baza art. 345 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să precizeze dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei.

S-a reținut că la data de 15.07.2024 a fost depus la dosarul cauzei actul de remediere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea din data de 12.07.2024.

În esență, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a precizat că remediază actul de sesizare al instanței în dosar nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea după cum urmează:

A. Cu privire la acuzațiile formulate împotriva inculpatului C.:

Prin rechizitoriul emis în 31 ianuarie 2024 în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, inculpatul C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată (9 acte materiale), prevăzută de art. 244 alin. (1) și alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile (3 acte materiale), săvârșită în formă continuată, prevăzută de art. 247 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Persoanele vătămate în cazul infracțiunii de înșelăciune în formă continuată reținută în sarcina inculpatului C. sunt J., K. (L. decedată), M., N., O. și P., Q., R., S. și T..

În ceea ce privește infracțiunea de exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile, persoanele vătămate sunt K. (L., mama numitului K., decedată în 2018), S. și O. și P..

Conform ordonanței procurorului din data de 12.12.2023 prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de C. s-a reținut că infracțiunea de înșelăciune în formă continuată a fost comisă în perioada noiembrie 2016 - august 2021, iar actele materiale ale infracțiunii au fost comise în perioada: noiembrie 2016 -2018 (actul material descris la punctul pct. l din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată J.); decembrie 2017 - ianuarie 2019 (actul material descris la punctul pct. 2 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată K.); aprilie 2018 - mai 2018 (actul material descris la punctul pct. 3 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată M.); iunie- august 2018 (actul material descris la punctul pct. 4 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată N.); martie - septembrie 2019 (actul material descris la punctul pct5 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată O. și P.); martie - septembrie 2019 (actul material descris la punctul pct. 6 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată Q.); martie 2019- august 2020 (actul material descris la punctul pct. 7 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată R. și U.); iunie 2019- iunie 2020 (actul material descris la punctul pct. 8 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată S.); iunie 2021 (actul material descris la punctul pct. 9 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului x persoana vătămată T.).

Rezultă astfel că infracțiunea de înșelăciune în formă continuată s-a epuizat la data de 10 iunie 2021, dată la care inculpatul C. a indus-o în eroare pe persoana vătămată T..

În realizarea activității infracționale, inculpatul C. a acționat cu intenție directă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inducerea/menținerea în eroare a persoanelor vătămate fiind realizată în scopul dobândirii dreptului de proprietate de către el sau de către alte persoane apropiate, asupra unor bunuri imobile situate în Salonta, Oradea. Acțiunea de inducere în eroare în eroare s-a desfășurat în mai multe etape, inițial inculpatul, avocat în Salonta, pretinzând că le rezolvă persoanelor vătămate problemele pentru care acestea îi solicitau ajutorul, iar ulterior s-au desfășurat acțiuni de menținere în eroare a persoanelor vătămate, acțiuni ce au dus în final la dobândirea dreptului de proprietate/altor drepturi reale asupra bunurilor imobile și prejudicierea persoanelor vătămate. Se constată inculpatul C. a săvârșit o pluralitate omogenă juridică de acțiuni în condițiile în care acțiunile concrete săvârșite la diferite intervale de timp realizează conținutul aceleași infracțiuni prevăzute de art. 244 C. pen., fiind îndreptate împotriva acelorași valori sociale, iar scopul urmărit, de a obține bunurile imobile demonstrează că există o unitate de rezoluție infracțională, inculpatul având o reprezentare de ansamblu a activităților desfășurate pentru atingerea scopului final.

Pentru atingerea scopului propus, C. a beneficiat de sprijinul unor persoane precum V., D. și E. care identificau și abordau persoanele vulnerabile, cel mai puțin capabile să înțeleagă formalitățile juridice și consecințele încheierii unor anumite acte, neștiutoare de carte sau cu un număr redus de ani de studii și de înțelegere, fără ocupație sau fără un loc stabil de muncă (cu venituri ocazionale), cu o nevoie care ține de subzistență de a obține un împrumut sau pentru a-și rezolva o problemă juridică), dar și al unor notari publici, B., W. și X. care încheiau diferite acte autentice necesare la obținerea bunurilor imobile ale persoanelor vătămate.

În ordonanța procurorului din data de 12.12.2023, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de C., s-a reținut că actul material descris la pct. l din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului s-a comis în perioada noiembrie 2016 -2018. în activitatea sa infracțională, inculpatul C. a beneficiat de ajutorul lui V..

Astfel, la data de 16.11.2016 persoana vătămată s-a deplasat la biroul inculpatului situat în Salonta pentru a discuta despre instituirea curatelei cu privire la copiii săi minori. În urma discuțiilor purtate cu avocatul, în data de 18.11.2016, persoana vătămată s-a deplasat, iar la biroul inculpatului C., unde acesta, a determinat-o pe persoana vătămată J. să încheie o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare pentru apartamentul situat în Salonta, strada x nr. 2, județul Bihor. În contractul încheiat s-a menționat că prețul total al vânzării să fie de 12.000 de euro, dar și că promitentul vânzător a primit suma de 8.000 de euro din preț în ziua anterioară perfectării contractului, lucru neadevărat. Inculpatul a inserat în contract și obligația părților de a perfecta contractul de vânzare cumpărare până la data de 03.01.2017. Totodată, la aceeași dată,au încheiat un contract de închiriere, tot la solicitarea inculpatului C. care i-a spus că prin această modalitate vor obține mai ușor instituirea curatelei, curatela urmând sa fie obținută în 2-4 luni. În contractul de închiriere se preciza că inculpatul C. este proprietarul imobilului situat Salonta, strada x nr. 2, bI.R2, județul Bihor, are durată nedeterminată și începe cu data de 01.12.2016, până la decesul numitei Y., iar chiria a fost stabilită la suma de 630 RON lunar.

Astfel, cu toate că persoana vătămată a solicitat instituirea unei curatele cu privire la copiii săi minori pentru a putea perfecta un contract de vânzare cumpărare, contractul încheiat cu inculpatul prevedea cedarea nudei proprietăți asupra apartamentului persoanei vătămate în condițiile în care exista un drept de uzufruct viager aparținând numitei Y., persoană care a decedat la data de 01.10.2020.

Deși, așa cum îl asigurase inculpatul, era doar un contract încheiat pentru a facilita instituirea curatelei și nu fusese plătit niciun avans, avocatul C. a solicitat notarea în cartea funciară a acestei promisiuni, cererea fiind respinsă prin încheierea nr. 27115/16.12.2016. Ulterior, la data de 03.02.2017 a formulat o acțiune în instanță împotriva încheierii prin care s-a respins notarea în cartea funciară a promisiunii, dar și o cerere pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, cererea fiind înregistrată sub dosar nr. x/2017, anulată ca netimbrată prin încheierea civilă nr. 459/06.12.2017 a Judecătoriei Salonta.

La data de 23.03.2017, J. și V. au încheiat contractul autentic de împrumut conform căruia primul i-a împrumutat celui de-al doilea suma de 5000 euro care urma să fie restituită până la data de 15.08.2017, iar în caz de neexecutare, putea proceda la executarea silită a bunurilor mobile și imobile ale debitorului fără somație sau punere în întârziere.

La data de 07.04.2017, V. și J. au încheiat contractul autentic de împrumut conform căruia primul i-a împrumutat persoanei vătămate suma de 4000 euro care urma să fie restituită până la data de 26.04.2017, iar în caz de neexecutare, V. putea proceda la executarea silită a bunurilor mobile și imobile ale debitorului fără somație sau punere în întârziere.

La data de 01.05.2017, prin intermediul executorului judecătoresc Z., V. a notificat-o pe persoana vătămată că la data de 10.04.2017 a încheiat un contract de cesiunea de creanță cu inculpatul C. care a cumpărat parțial creanța, respectiv cota de 4000/4500 euro cu suma de 4.000 de euro.

De asemenea, în cursul lunii mai 2018, prin același executor, J. a fost notificat pentru plata sumei de 8.532,07 RON cu titlu de chirie, conform contractului de închiriere din 18.11.2016, pe care C. l-a înregistrat la ANAF-DGRFP Cluj-Napoca cu nr. 21528/07.02.2017.

În cursul lunii februarie 2020, prin același executor, J. a fost notificat pentru plata sumei de 4.000 de euro și a sumei de 2277,60 RON cu titlu de cheltuieli de executare.

În data de 31.05.2019, într-o declarație autentificată la notar AA., V., a arătat, în mod mincinos, că a fost prezent la negocierile purtate între inculpatul C. și persoana vătămată J. pentru vânzarea imobilului arătând că părțile s-au înțeles ca vânzătorul să asigure cumpărătorului posesia apartamentului și să o ducă pe Y. într-un azil, dacă aceasta dorește, fie să rămână în apartament, situație în care vânzătorul urma să plătească cumpărătorului o chirie lunară de 140 euro. În aceeași declarație se precizează că a participat la semnarea contractului și predarea-primirea banilor, care s-au numărat în prezența sa, iar cu această ocazie a fost prezentă numita BB. care a asistat la semnarea contractului și plata avansului din preț. Cunoaște și faptul că, în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare, notarul va solicita Primăriei Salonta numirea unui curator special pentru minorii coproprietari, în persoana numitei BB.. Cunoaște că Primarul Municipiului Salonta a emis o dispoziție prin care a autorizat vânzarea dar aceasta nu s-a perfectat din cauza persoanei vătămate care a amânat să se prezinte la notar. în aceeași declarație, V. a arătat că a cesionat o parte(4000 euro) din creanța pe care o avea la persoana vătămată în favoarea lui C. care "nu mai avea nici o datorie către J. ca preț al apartamentului, operând compensația legală. Știu că J. a fost notificat de existența cesiunii de creanță printr-un executor judecătoresc, chiar el comunicându-mi acest lucru."

S-a constatat că declarația nu reflectă realitatea, fiind făcută doar în scopul de a-l ajuta pe inculpat să obțină apartamentul persoanei vătămate. Astfel, deși V. a arătat că avansul a fost plătit cu ocazia semnării contractului, în contract este inserată mențiunea că avansul a fost plătit în ziua anterioară perfectării contractului. Pe de altă parte, deși notificarea privind contractul de cesiune apare ca fiind formulată de V., din declarația acestuia rezultă că a aflat de la persoana vătămată de existența acesteia. Totodată, deși pentru V. nu avea nicio relevanță scopul în care s-a făcut cesiune, totuși, fără a avea studii de specialitate, acesta menționează că în urma cesiunii s-a stins datoria inculpatului față de persoana vătămată prin compensare legală. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, prin promisiunea de vânzare era stabilit că diferența de preț va fi plătită în momentul efectuării tranzacției. Rezultă astfel că atât cesiunea de creanță cât și declarația au fost realizate la solicitarea inculpatului C. în scopul de a facilita intrarea în posesia (ca proprietar) imobilului persoanei vătămate. S-a menționat și faptul că actele au fost ridicate dintr-un imobil aparținând inculpatului, deși o parte nu priveau activitatea acestuia de avocat, .

Astfel, inculpatul a indus-o în eroare pe persoana vătămată cu ocazia încheierii celor două contracte din data de 18.11.2016 (promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare și contract de închiriere), dar și ulterior, cu ajutorul suspectului V. când a încheiat contractul de împrumut din data de 07.04.2017 urmat de cesionarea creanței către inculpat la data de 10.04.2017, tocmai pentru a putea fi folosit, după cesionarea creanței, de către inculpat pentru atingerea scopului propus, obținerea dreptului de proprietate asupra imobilului persoanei vătămate.

Urmarea imediată a faptei imputate inculpatului o reprezintă prejudiciul produs în urma contractelor încheiate reprezentând sumele de bani inserate în contracte și neprimite de persoana vătămată sau cele pe care trebuie să le înmâneze inculpatului cu titlu de chirie.

Starea de fapt reținută, rezultă din înscrisurile dosarului, în special cele depuse de persoana vătămată, avocat CC., DD., ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilele aparținând inculpatului C., V., biroului notarial W., numita EE., suspecții FF. și GG., perchezițiile informatice a sistemelor informatice ridicate de la C., declarațiile suspectului V., inculpatului C., declarațiile persoanei vătămate, declarațiile martorilor HH., II., JJ., KK., KK., LL., MM., NN., OO., DD., PP., adrese/adrese răspuns, procese-verbale de identificare după planșe foto, rapoarte de constatare tehnico-științifice, procese-verbale întocmite de organele de politie cu ocazia verificărilor efectuate cu privire la anumite persoane sau bunuri, efectuării altor activități/ridicare acte, redare a convorbirilor telefonice, așa cum sunt indicate la punctul II - Mijloace de probă din rechizitoriu.

Din actele dosarului a rezultat că proprietarul imobilului situat în Salonta, strada x, nr. 1 este numita L., decedată în 2018, mama numitului K.. Aceasta a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu clauză de răscumpărare la data de 21.12.2017 la biroul notarial al inculpatului B., iar la data de 29.08.2018, L., asistată de fiul său, K., a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct viager la biroul notarial W. prin care a înstrăinat nuda proprietate a imobilului deținut către C., păstrând dreptul de uzufruct viager, urmând ca inculpatul să intre în stăpânirea de fapt a imobilului la data stingerii dreptului de uzufruct viager.

Persoana indusă în eroare de inculpatul C., este numitul K..

Ca urmare, la data comiterii infracțiunii, subiectul pasiv secundar al infracțiunii a fost numitul K., iar persoana în patrimoniul căreia s-a produs paguba materiale a fost numita L..

Urmarea imediată a faptei imputate inculpatului o reprezintă prejudiciul produs prin pierderea imobilului în favoarea inculpatului C., realizată în urma manoperelor dolosive ale inculpatului C., ajutat de QQ. și V., dar și de notarii B. și W.. Prin aceste acțiuni, persoana vătămată a suferit un prejudiciu material reprezentat de diferența dintre prețul obținut în urma contractelor încheiate cu inculpatul și valoarea imobilului; imobil evaluat la suma de 45.000 de euro (prețul din grila notarială în anul 2018 fiind de 206.059 RON, echivalentul a 44.324,2487 euro) a ajuns în posesia inculpatului la data de 29.08.2018 deși persoana vătămată K. a primit doar suma de 5000 euro și 600 RON.

Inițial, persoana vătămată K. a solicitat un împrumut inculpatului C. în condițiile în care nu avea un loc de muncă, iar din veniturile obținute ca ziler nu putea să suporte cheltuielile pricinuite de mama sa care era grav bolnavă.

Conform înțelegerii părților, avocatul C. i-a împrumutat suma de 5.000 de euro la data de 21.12.2017, urmând ca până la 31.08.2018 inculpatul să primească suma de 6.500 de euro, diferența de 1500 de euro reprezentând dobânda pentru împrumutul acordat(la acea dată cursul Euro era de 4,6363 conform BNR). Pentru a încheia contractul de împrumut, inculpatul i-a solicitat lui K. o garanție pentru a fi sigur că îi va restitui banii, garanție care urma să fie materializată într-un contract de vânzare cumpărare cu clauză de răscumpărare pentru imobilul deținut de L., mama persoanei vătămate K.. Astfel, la 21.12.2017 la notarul B. din Salonta s-a încheiat actul simulat (prețul menționat nefiind plătit de către cumpărător, care a înmânat persoanei vătămate K. doar suma de 5000 de euro cu titlu împrumut mai puțin suma 1000 de RON reținută de inculpat pentru actele încheiate la notar), contractul de vânzare cumpărare cu clauză de răscumpărare, autentificat prin încheierea nr. 1779/21.12.2017 în care se menționează că prețul de 47.180 RON a fost achitat anterior semnării contractului, vânzător fiind L., iar cumpărător C., căsătorit cu RR.. Contractul prevedea opțiunea de răscumpărare până cel mai târziu la 31.08.2018, în urma unei notificări făcute prin executor până la 31.07.2018, care să fie înscrisă în CF până la 31.07.2018 prin executor judecătoresc. Suma de 47.180 RON a fost inserată în contract la solicitarea inculpatului care a precizat că e suma minimă pentru ca acel contract "să treacă".

În anul 2018, când persoana vătămată a dorit să restituie împrumutul inculpatului, acesta a solicitat restituirea sumei de 47.000 RON menționată în contract și nu 6500 euro cum se înțeleseseră inițial.

Ulterior, inculpatul SS. i-a comunicat persoanei vătămate K. că poate să-i mai dea suma de 5000 euro și va șterge din contract clauza de răscumpărare, întrucât persoana vătămată a fost de acord, QQ. și V., apropiați ai inculpatului SS., au deschis pe numele Iui K. un cont la TT. în care urma să fie virată suma de 5000 euro.

La data de 27.08.2018, notarul W. din Salonta a autentificat procura dată de L. fiului său, K., prin care îl împuternicea să vândă UU. dreptul de proprietate asupra imobilului la prețul minim de 25.000 de euro.

Cu toate acestea, la data de 29.08.2018 a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare cu drept de uzufruct viager în favoarea numitei L., contract în care era stipulat prețul de 74.180 RON. Din diferența de preț ce urma să fie plătită prin virament bancar, K. a primit suma de 600 RON.

Izvorul dreptului de uzufruct viager l-a constituit contractul de vânzare cumpărare autentificat(nr. 642) la data de 29.08.2018 de notarul public W. din Salonta.

Starea de fapt reținută, rezultă din înscrisurile dosarului depuse de persoana vătămată, ridicare cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilele aparținând inculpatului C., V., biroului notarial B., biroului notarial W., perchezițiile informatice a sistemelor informatice ridicate de la biroul notarial B., de la C., declarațiile suspecților QQ. și V., inculpatului C., inculpatului B., declarațiile persoanei vătămate K., declarația martorului VV., declarația persoanei vătămate J., declarația martorului WW., declarația martorului XX., declarația martorului JJ., KK. declarația martorului KK., declarația martorului LL., MM., declarația martorului PP., adrese/adrese răspuns, procese-verbale de identificare după planșe foto, rapoarte de constatare tehnico-științifice, procese-verbale întocmite de organele de politie cu ocazia verificărilor efectuate cu privire Ia anumite persoane sau bunuri, efectuării altor activități/ridicare acte, redare a convorbirilor telefonice, așa cum sunt indicate la punctul II - Mijloace de probă din rechizitoriu.

În ordonanța procurorului din data de 12.12.2023, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de C., s-a reținut că actul material descris la pct. 3 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului s-a comis în perioada aprilie 2018 - mai 2018.

S-a apreciat că inculpatul SS. a fost cel care i-a spus lui E. ce acte să solicite persoanei vătămate pentru a putea obține imobilul aparținând acesteia, cele două persoane acționând ca autori. Astfel, persoana vătămată M., fiind convinsă că inculpatul SS. întocmește actele în vederea obținerii cetățeniei maghiare și a unui loc de muncă în Ungaria, a semnat actele solicitate de avocat în biroul acestuia din Salonta. Martorii audiați au confirmat că persoana vătămată nu a putut citi actul care în realitate era o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare încheiată între E. și M., fiind împiedicat de E. care i-a și oferit băutură înainte. Ulterior, tot sub pretextul întocmirii unor acte în vederea obținerii cetățeniei maghiare și a unui loc de muncă în Ungaria, persoana vătămată a fost chemată la biroul notarial public B. unde, la solicitarea coinculpaților, cu complicitatea notarului public B., a semnat contractul de vânzare cumpărare.

În baza actelor primite de la persoana vătămată treptat, în perioada anterioară, fără să se poată stabili cu exactitate fiecare data la care au fost înmânate actele imobilului persoanei vătămate, la data de 07.05.2018 persoana vătămată s-a prezentat împreună cu E. la biroului notarial B. unde inițial s-a realizat succesiunea (încheierea finală din data de 07.05.2018. fiind eliberat certificatul de moștenitor la aceeași dată) prin care persoana vătămată a obținut dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Salonta, strada x (fostă Dunării), nr. 31, jud. Bihor. Martorii care au atestat că persoana vătămate este singurul urmaș al părinților săi au fost E. și concubina acestuia, YY..

Totodată, în data de 07.05.2018, la biroul notarului public B. au fost semnate două declarații autentice prin care persoana vătămată și E. declară că au desfăcut pe cale amiabilă antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 21.02.2018, act care nu a produs consecințe juridice/prejudiciu.

La aceeași dată (07.05.2018) este încheiat contractul de vânzare cumpărare cu numita ZZ., contract în care se prevede că prețul de vânzare este de 46.800 RON, achitat anterior semnării contractului, bani care nu au fost primiți de persoana vătămată.

Astfel, ca urmare a acțiunilor concordante ale inculpaților E. și SS., la data de 07.05.2018 s-a produs prejudiciul material constând în diminuarea patrimoniul persoanei vătămate materializat prin pierderea efectivă a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Salonta, strada x (fostă Dunării), nr. 31, jud. Bihor.

Cu privire la fapta comisă de E. s-a dispus clasarea cauzei, procurorul apreciind că a intervenit prescripția răspunderii penale.

Prejudiciul patrimonial suferit de M., conform declarației acestuia, este în suma de 25.000 euro reprezentând contravaloarea imobilului înstrăinat.

Starea de fapt reținută, rezultă din înscrisurile dosarului depuse de persoana vătămată, ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilele deținute de inculpații B., C., E., notar W., ZZ., perchezițiile informatice a sistemelor informatice ridicate de la biroul notarial B., de la C. declarațiile inculpatului E., inculpatului C., inculpatului B., martorilor YY., ZZ., WW., AAA., LL. XX. și BBB., KK., MM., declarațiile persoanei vătămate M., declarația persoanei vătămate J., procese-verbale de confruntare între M. și E., ZZ. și E., procese-verbale de identificare după planșa foto, proces-verbal de confruntare între M. și E., adrese/adrese răspuns, procese-verbale întocmite de organele de politie cu ocazia verificărilor efectuate cu privire la anumite persoane sau bunuri, așa cum sunt indicate la punctul II - Mijloace de probă din rechizitoriu.

Inițial, în cursul lunii iunie, fără a putea stabili o data exactă, inculpatul C., cu ajutorul numiților V. și CCC., au determinat-o pe persoana vătămată N. să se prezinte la biroul avocațial al inculpatului pentru a încheia un contract de închiriere cu CCC. pentru unul din spațiile pe care persoana vătămată le deținea în Salonta, str. x această ocazie, persoana vătămată a înmânat inculpatului C., la solicitarea acestuia, actul de identitate pentru întocmirea contractului. Totodată, CCC. a cerut persoanei vătămate certificatele de căsătorie și certificatul de deces al soției "pentru a nu fi in situația ca altcineva din familie sa mai pretindă bani din chirie".

Ulterior, persoana vătămată a fost determinată să se prezinte la biroul notarului public X. pentru a încheia un contract de închiriere cu CCC. pentru spațiul menționat, sub pretextul că societatea deținută de CCC. are sediul în Oradea. La data de 25.06.2018, fiind convins că semnează un contract de închiriere, persoana vătămată nu a citit actele întocmite la biroul notarial, ci doar a semnat actele la solicitarea notarului care nu i-a explicat ce acte semnează. în realitate, persoana vătămată a semnat două procuri, o procură prin care numitul CCC. era împuternicit să o reprezinte pe persoana vătămată pentru dezbaterea succesiunii soției sale decedate în 1999 și alta prin care CCC. era împuternicit să vândă imobilele deținute de persoana vătămată cui dorește și să încaseze prețul.

Nu a primit actele semnate, dar a primit chiria convenită pentru spațiul presupus închiriat.

Deși persoana decedată proprietar a imobilelor menționate mai sus avea ascendenți direcți, nu au fost solicitate și actele acestora pentru dezbaterea succesiunii, ceea ce dovedește că persoana vătămată nu a înmânat inculpatului C. și numitului CCC. actele în acest scop, acestea fiind solicitate tocmai în scopul efectuării demersurilor necesare obținerii imobilelor persoanei vătămate.

La data de 22.06.2018, CCC. a încheiat cu inculpatul C. o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare prin care primul, ca mandatar al persoanei vătămate (printr-o procură autentificată de BNP B., fără să indice numărul), se obligă să-i vândă inculpatului imobilele pe care persoana vătămată le deținea în Salonta, str. x și 51 pentru suma de 15.000 euro (din care un avans de 2600 euro plătit cu ocazia perfectării contractului), urmând să încheie contractul de vânzare - cumpărare "de îndată ce va fi posibil, de preferat în termen de o săptămână de la perfectarea prezentei", iar ulterior, la data de 28.06.2018 a fost încheiat un act adițional potrivit căruia, inculpatul plătea promitentului vânzător suma de 5000 RON și 100 euro ca avans, act înregistrat la BCPI Salonta.

La data de 27.07.2018, inculpatul C. a formulat o cerere de chemare în judecată, înregistrată la Judecătoria Salonta sub dosar numărul x/2018 în scopul obținerii unei hotărâri care să țină loc de act autentic, solicitând notarea în CF a acțiunii civile.

La data de 02.07.2018, CCC. a încheiat cu S.C. DDD. S.R.L. Salonta o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare prin care primul, se obligă să vândă cota deținută de persoana vătămată din imobilele situate în Salonta, str. x și 51 pentru suma de 17.000 euro, iar la data de 03.08.2018 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare. Deși nu a fost încasată întreaga sumă privind prețul, nu a fost înscrisă nici o ipotecă, iar persoana vătămată nu a primit nimic din suma plătită cu titlu de preț.

La începutul lunii august 2018, persoana vătămată a fost informată de inculpatul C. despre existența procurii privind dreptul numitului CCC. de a vinde imobilele deținute de aceasta și de faptul că CCC. urma să îi vândă casa, dar nu 1-a informat despre dezbaterea succesiunii, și nici despre promisiunea sinalagmatică de vânzare - cumpărare încheiata de CCC. cu inculpatul C. și nici despre acțiunea depusă în instanță. La solicitarea inculpatului C., persoana vătămată s-a prezentat la biroul notarului public B. pentru revocarea procurii, inculpatul comunicând notarului despre ce procură este vorba. Cu toate că persoana vătămată a semnat la data de 03.08.2018 revocarea procurii speciale prin care CCC. era împuternicit să vândă imobilele deținute, notarul public nu a îndeplinit demersurile pentru publicitatea actului, astfel că imobilele deținute de persoana vătămată au fost înstrăinate către S.C. DDD. S.R.L. Salonta, fără ca persoana vătămată să primească vreun ban din prețul de vânzare.

Urmarea imediată este reprezentată de prejudiciul creat persoanei vătămate prin pierderea dreptului de proprietate asupra celor două imobile situate în Salonta, str. x, 51 la data de 03.08.2018 (data încheierii contractului de vânzare-cumpărare între CCC. și S.C. DDD. SRL) în condițiile în care aceasta a precizat că nu are cunoștințe juridice si nu înțelege diferențele dintre actele încheiate, dar sigur nu dorea înstrăinarea imobilelor cu atât mai mult cu cât sunt moștenitori și copiii săi.

Parchetul a apreciat că din probele administrate, a rezultat că inculpatul C. este cel care a pus la cale activitatea infracțională care avea ca scop final dobândirea bunurilor imobile aparținând persoanei vătămate, iar numiții (coautori) V. și CCC. au executat doar dispozițiile date de inculpat. Astfel, deși nu aveau de gând să încheie un contract de închiriere, inculpatul, direct sau prin intermediul numitului CCC. a solicitat persoanei vătămate diferite acte care nu erau necesare pentru contractul ce urma a fi încheiat tocmai pentru efectuarea demersurilor legale în vederea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului deținut de persoana vătămată, bun care în final a ieșit din patrimoniul persoanei vătămate în urma acțiunilor ilicite săvârșite de inculpatul C. împreună cu V. și CCC.. Martorul NN., notar, a confirmat că inculpatul C. s-a ocupat de dezbatere a succesiunii, cerându-i să elibereze certificat de moștenitor pentru soț, probabil spunându-i că acesta este unicul moștenitor.

Starea de fapt reținută, rezultă din înscrisurile dosarului depuse de persoana vătămată, ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilele deținute de inculpații B., C., EEE., GG. și FFF., perchezițiile informatice a sistemelor informatice ridicate de la biroul notarial B., de la C. declarațiile suspectului CCC., inculpatului C., inculpatului B., inculpatelor GG. și FFF., martorilor NN., MM., KK. GGG., MM., HHH., V., J., LL., declarațiile persoanei vătămate N. adrese/adrese răspuns, raport de constatare criminalistică x/21.01.2021, procese-verbale de identificare după planșe foto, rapoarte de constatare tehnico-științifice, procese-verbale întocmite de organele de poliție cu ocazia verificărilor efectuate cu privire la anumite persoane sau bunuri, efectuării altor activități/ridicare acte, redare a convorbirilor telefonice, așa cum sunt indicate la punctul II - Mijloace de probă din rechizitoriu.

În ordonanța procurorului din data de 12.12.2023, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de C. s-a reținut că actul material descris la pct. 7 din secțiunea "starea de fapt" a rechizitoriului s-a comis în perioada martie 2019 - august 2020, perioada în care C. împreună cu E. i-au indus în eroare pe R. și pe fratele acestuia, U. (în prezent decedat).

Fapta inculpatului C. a constat în aceea că în luna aprilie 2019 -au indus în eroare pe R. prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în sensul că urmează să folosească actele imobilului în care locuiește persoana vătămată la înființarea unei societăți comerciale, determinându-1 să-i încredințeze înscrisurile inculpatului E. pe care ulterior acesta le-a folosit pentru a-1 șantaja pe R..

În ordonanța procurorului din data de 06.04.2022, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de E., s-a reținut că fapta inculpatului E. a constat în inducerea în eroare a numiților R. și a fratelui acestuia, U., în perioada iunie - septembrie 2019, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în sensul că urmează să încheie acte privind înființarea unei firme, în realitate vizând dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentului situat în Salonta, strada x, cauzându-le prejudicii persoanelor vătămate, care se constituie părți civile în prezenta cauză constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen.

Rezultă astfel că inculpatul C. a avut calitatea de autor pentru actul de inducere în eroare din luna aprilie 2019 (persoana indusă în eroare fiind R.), iar inculpatul E., în calitatea de autor, a indus în eroare ambele persoane vătămate, R. și U..

Astfel, conform declarației persoanei vătămate R., în anul 2019 a fost operat în Irlanda și, pentru că i s-a spus că nu mai poate lucra, s-a întors în țară. E. i-a propus să înființeze o firmă de construcții pentru a obține venituri și, cu ocazia demersurilor efectuate pentru înființarea acesteia s-a deplasat de mai multe ori (cel puțin 5 ori) împreună cu E. la biroul inculpatului C.. Tot sub pretextul că actele sunt necesare pentru înființarea societății comerciale, E. a solicitat persoanei vătămate contractul de vânzare cumpărare prin care mama persoanei vătămate a cumpărat apartamentul.

C. a promis că se va deplasa la Oradea pentru a găsi sentința de divorț a mamei sale necesare pentru intabularea apartamentului care figura pe numele mamei persoanei decedate, în prezența persoanei vătămate, avocatul i-a spus Iui E. că dacă vrea să obțină apartamentul, el se ocupă de intabulate. Aceștia au fost surprinși că apartamentul era pe numele mamei sale.

C. i-a solicitat lui E. să o ducă pe persoana vătămată la notarul X. din Oradea care va pregăti actele. Deși persoana vătămată era convinsă că va semna acte pentru înființarea firmei, a aflat că trebuie să semneze acte prin care oferă garanție în firmă cota sa parte din apartamentul pe care l-a moștenit de la mama sa.

Întrucât avocatul C. i-a spus că E. știe ce trebuie făcut, iar acesta i-a spus că semnarea unei împuterniciri prin care inculpatul E. să fie mandatarul său pentru dezbaterea succesiunii după mama sa, III., este necesară pentru înființarea firmei, la data de 22 mai 2019, persoana vătămată R. a semnat o procură autentificată la biroul notarului public AA. din Oradea prin care E. era împuternicit să o reprezinte în vederea dezbaterii procedurii succesorale notariale și să-i vândă cota parte din moștenire, inclusiv sie însăși la prețul de 6000 euro sau la un alt preț stabilit de acesta.

Persoana vătămată R. a mai semnat o procură la data de 27 iunie 2019 autentificată la biroul notarului public X. din Oradea, prin care inculpatul E. era mandatat să o reprezinte pe persoana vătămată la dezbaterea succesiunii și tranzacționarea dreptului său succesoral, .

Aflând de problemele sale, fratele său, U., a fost de acord să aducă drept garanție partea sa din apartament pentru a scăpa de amenințările lui E., în același scop, la data de 20.08.2019, conform contractului de împrumut autentificat la biroul notarului W. din Salonta, U. a împrumutat 10.000 RON de la JJJ., bani pe care R. i-a înmânat lui E., în contract se prevedea ca termen de restituire data de 01.10.2019.

În aceeași dată (de 27 iunie 2019) persoana vătămata R., a semnat o promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare la biroul notarului public X. conform căreia persoana vătămata promite să vândă cota sa parte din apartamentul moștenit de la mama sa situat în Salonta, str. x pentru suma de 6000 euro, sumă ce a fost plătită la o dată anterioară. Persoana vătămată a precizat că nu a primit suma de 6000 euro.

Astfel, în luna august 2019, E. i-a amenințat pe R. și pe fratele său U. că va da actele pentru partea lor din apartament fratelui său JJJ., pentru suma de 5000 RON și că vor "băga țigani" în casa lor.

Inculpatul E. l-a determinat pe U. să încheie un contract de împrumut, din care rezultă că U. ar fi primit un împrumut de 5.000 RON de la E., în data de 19.08.2019, bani pe care în realitate nu i-a primit .

La data de 03.09.2019, la biroul notarului public X. s-a încheiat o promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare conform căreia U. promite să vândă cota sa parte din apartamentul moștenit de la mama sa situat în Salonta, str. x pentru suma de 3000 euro, fratelui său, R..

Astfel, inculpatul C. l-a ajutat pe inculpatul E. să-1 inducă în eroare pe R. prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase (raportat la actele necesare pentru înființarea unei societăți), în sensul că urmează să încheie acte privind înființarea unei firme, în realitate acesta fiind determinat prin constrângere să încheie acte notariale în scopul de a obține pentru E. dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentului situat în Salonta, strada x.

Prejudiciul suferit de persoana vătămată R. este reprezentat de suma de bani consemnată în promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare pentru cota sa parte din apartament, sumă ce nu a fost plătită, dar și de prețul derizoriu menționat în contract, respectiv suma de 6000 euro (echivalentul la acea dată a sumei de 28.363 RON) față de valoarea de piață - conform grilei notariale de 161.345 RON sau față de valoarea de impozitare - de 201.534 RON.

Starea de fapt reținută, rezultă din înscrisurile dosarului depuse de persoana vătămată R., ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilele deținute de inculpații B., C., E., JJJ., notar W., EEE., ridicate de la notar AA., perchezițiile informatice a sistemelor informatice ridicate de la biroul notarial de la C., declarațiile inculpatului C., inculpatului V., inculpatului E., W., declarațiile persoanei vătămate, declarațiile martorilor KKK., YY., LL., KK., MM., LLL., MMM. procese-verbale de identificare după planșe foto, MM., adrese/adrese răspuns, procese-verbale de identificare după planșe foto, rapoarte de constatare tehnico-științifice, procese-verbale întocmite de organele de politie cu ocazia verificărilor efectuate cu privire la anumite persoane sau bunuri, efectuării altor activități/ridicare acte, redare a convorbirilor telefonice, așa cum sunt indicate la punctul II - Mijloace de probă din rechizitoriu.

La data de 15 septembrie 2020, la notar NNN., prin încheierea nr. 961 s-a autentificat promisiunea de vânzare-cumpărare între OOO. și PPP., pentru dreptul de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în str. x din Salonta, promitentul vânzător declarând că a primit suma de 10.000 euro anterior semnării contractului. S-a stabilit că promitenta cumpărătoare va intra în stăpânirea de fapt la data de 18.09.2020, iar contractul vânzare cumpărare va fi încheiat până la data de 15.12.2020.

La data de 2 iunie 2021, s-a autentificat la notar NNN. prin încheierea nr. 688 din 02.06.2021, procura specială, prin care T. o împuternicește pe PPP., fiica lui D., în prezența martorilor OOO. și D., să îl reprezinte la dezbaterea succesiunii după tatăl său, QQQ., să-l reprezinte la dezbaterea succesiunii după defunctul tată QQQ. și să îi vândă cota sa parte din imobilul moștenit (cota de 1/2 din imobilul situat în str. x din Salonta) la prețul de 10.000 euro.

La aceeași data (2 iunie 2021), la notar NNN., prin încheierea nr. 689 s-a autentificat promisiunea de vânzare-cumpărare între T. și PPP., pentru dreptul de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în str. x din Salonta, promitentul vânzător declarând că a primit suma de 10.000 euro anterior semnării contractului. S-a stabilit că până la data de 15.12.2021 va fi încheiat contractul vânzare cumpărare.

Martorul OOO. a declarat că fratele său, persoana vătămată T. nu a primit niciun ban din cei 10.000 euro prevăzuți în contract.

După ce a fost scos din propria locuință de către D., la 10 iunie 2021, persoana vătămată T. vătămată, șantajată de către D., a fost dusă de aceleași inculpat la avocatul C. pentru a semna un contract pentru o casă.

Deși persoana vătămată a fost convinsă că semnează un contract de schimb prin care ceda cota sa parte deținută asupra imobilul situat în Salonta, str. x nr. 32jud. Bihor, în schimbul unei alte locuințe, inculpatul C., la data de 10 iunie 2021, a întocmit o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare între suspectul D. în calitate de promitent vânzător și T., în calitate de promitent cumpărător prin care persoana vătămată ar urma să dobândească de la inculpatul D. un drept care nu era în patrimoniul inculpatului (cota de 1/2 din imobilul în natură casă în intravilan și anexe situată în Salonta, str. x, ce a dobândit concubina promitentului vânzător RRR., cu titlu de promisiune de cumpărare în data de 18.10.2019, imobil nelocuibil), prețul vânzării fiind de 10.000 euro, sumă despre care s-a menționat, în mod nereal, că a fost achitată integral promitentului vânzător, anterior semnării contractului.

Inculpatul D. a recunoscut că nu i-a dat banii lui T. cum în mod nereal au declarat la notar și nici nu a primit vreun ban de la acesta cum în mod nereal a consemnat avocatul C. în promisiunea din 10.06.2021.

Astfel, la data de 10 iunie 2021, inculpatul C. a indus-o în eroare pe persoana vătămată T. în sensul că a convins-o că semnează un contract de schimb prin care urma să primească o locuință în care să se mute în schimbul transmiterii cotei părți din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în strada x nr. 1, în Salonta, când în realitate a întocmit o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare în urma căreia persoana vătămată a rămas fără locuință.

În urma manoperelor dolosive efectuate de inculpații D. și C., persoana vătămată a pierdut locuința situată în Salonta, str. x creându-i-se un prejudiciu reprezentat de valoarea cotei părți a apartamentului înstrăinat.

Starea de fapt reținută a rezultat din înscrisurile dosarului depuse de persoana vătămată, ridicate de al notar NNN., ridicare cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilele deținute de inculpații, C., A., perchezițiile informatice a sistemelor informatice ridicate de la C., declarațiile inculpatului C., inculpatului D., declarațiile persoanei vătămate, declarațiile persoanei vătămate, declarațiile martorilor SSS., OOO., TTT., PPP., RRR., LL., KK., MM., adrese/adrese răspuns, raport de constatare criminalistică x/21.01.2021, adrese/adrese răspuns, procese-verbale de identificare după planșe foto, rapoarte de constatare tehnico-științifice, procese-verbale întocmite de organele de politie cu ocazia verificărilor efectuate cu privire la anumite persoane sau bunuri, efectuării altor activități/ridicare acte, redare a convorbirilor telefonice, așa cum sunt indicate la punctul II - Mijloace de probă din rechizitoriu.

Inculpatul C. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de exploatare patrimonială a unor persoane vulnerabile (K. și L., mama numitului K., decedată în 2018, S., O. și P.), săvârșită în formă continuată, prevăzută de art. 247 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen..(3 acte materiale).

Deși la secțiunea în drept s-a reținut că inculpatul C., a comis fapta în perioada decembrie 2017- iunie 2019 (21.12. 2017 primul act de executare comis în dauna persoanei vătămate K. (persoanei vătămate L. decedată), în descrierea actelor care intră în conținutul infracțiunii continuate prev. de art. 247 alin. (1) C. pen. este menționat și actul din data de 16.07.2020 când persoana vătămată S. a încheiat un act adițional la contractul de vânzare - cumpărare din 26.06.2019 pentru prelungirea termenului de răscumpărare a imobilului. Rezultă astfel că activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat până la data de 16.07.2020, dată la care se epuizează infracțiunea de exploatare patrimonială a unor persoane vulnerabile.

În perioada decembrie 2017 - iunie 2019, inculpatul C., a acționat cu intenție directă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, așa cum rezultă din probele administrate. în activitatea infracțională, inculpatul a fost ajutat de persoane din anturajul său precum V., D. și E. care identificau și abordau persoanele vulnerabile, cu nevoie urgentă de bani care erau de acord, în schimbul unor sume infime de bani, să încheie acte de transmiterea dreptului de proprietate (sau alte drepturi reale) în favoarea inculpatului sau a altor persoane din anturajul acestuia. Astfel, se constată că același subiect activ a săvârșit o pluralitate omogenă juridică de acțiuni în condițiile în care acțiunile concrete săvârșite la diferite intervale de timp realizează conținutul aceleași infracțiuni prevăzute de art. 247 alin. (1) C. pen., fiind îndreptate împotriva acelorași valori sociale, iar scopul urmărit, de a obține folosul patrimonial demonstrează că există o unitate de rezoluție infracțională, inculpatul având o reprezentare de ansamblu a activităților desfășurate pentru atingerea scopului final.

a. În ceea ce-1 privește pe K. (L. decedată) s-a apreciat că fapta inculpatului constă în aceea că în data de 21.12.2017, odată cu acordarea împrumutului de 5.000 de euro (din care trebuia restitui în suma de 6500 euro), profitând de starea de vădită vulnerabilitatea a persoanei vătămate, a solicitat încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de răscumpărare pentru imobilul deținut de L. la prețul de 47.180 RON, iar la restituirea împrumutului, inculpatul solicitând suma inserată în contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de răscumpărare, știind că persoana vătămată nu poate restitui acea sumă, la data de 29.08.2018 l-a obligat să încheie un contract vânzare cumpărare drept de uzufruct viager în favoarea numitei L. pentru suma de 5000 euro deși în contract era stipulat prețul de 74.180 RON.

Astfel, inculpatul C. a obținut apartamentul proprietatea numitei L. pentru suma de 10.000 euro (din care persoana vătămată K. a primit doar suma de 5000 euro și 600 RON), deși apartamentul a fost evaluat la suma de 45.000 de euro.

Starea de fapt reținută, a rezultat din înscrisurile dosarului depuse de persoana vătămată, ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la imobilele aparținând inculpatului C., V., biroului notarial B., biroului notarial W., perchezițiile informatice a sistemelor informatice ridicate de la biroul notarial