ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2024/2023

HOTĂRÂRE

10.10.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2024/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 10 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată și reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția Civilă la 11 iulie 2022, sub nr. x/2017/a2, petenta A. S.R.L. a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 193/06.04.2022 a Tribunalului Argeș, secția Civilă, prin care a solicitat pronunțarea asupra cererii accesorii privind plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocatului ales, cheltuielile de deplasare, taxa de timbru și onorariul expertului în valoare totală de 39.105,03 RON.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 444 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 486/29.09.2022, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis cererea și a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 193/06.04.2022, în sensul că au fost obligate pârâtele la plata sumei de 25.000 RON către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată. A obligat pârâtul Consiliul Județean Vrancea la plata către reclamantă a sumei de 40.515 RON, cu titlu de subvenționare a serviciilor de transport gratuit prestate de către aceasta elevilor în luna februarie 2021.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel A. S.R.L.

Prin încheierea din 28.04.2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepția necompetenței materiale procesuale a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, invocată din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a reținut că, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 18/2016, în condițiile în care există o secție civilă a curții de apel în competența căreia s-a stabilit în mod exclusiv soluționarea "cauzelor cu profesioniști", această competență materială este de ordine publică, nefiind permis ca o astfel de cauză să fie soluționată de o altă secție civilă, care nu are stabilită o astfel de competență, ca urmare a înregistrării dosarului în calea de atac la secția respectivă (fie ca urmare a unei greșeli în managementul dosarului, fie ca urmare a declinării competenței de către prima secție civilă învestită).

Această concluzie se impune, fără a distinge după cum o cauză aflată, de exemplu, în recurs a fost soluționată în apel de Tribunal sau de Tribunalul Specializat și fără a avea relevanță instituția juridică aplicabilă sau natura normelor legale incidente, cu atât mai mult cu cât însăși Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut prin decizia nr. 18/2016, cum s-a arătat anterior, că oricum toți profesioniștii, indiferent de statutul lor juridic, sunt supuși regulilor de drept civil, și nu unor reguli speciale.

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016, s-a stabilit că secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Pitești judecă toate cauzele cu profesioniști.

Instanța a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată (pretenții - obligația de a face) se circumscrie domeniului de activitate al secției a II-a, desemnată pentru soluționarea cauzelor cu profesioniști, prin hotărârea Colegiului de conducere, competența soluționării cauzei aparținând acesteia, potrivit celor reținute anterior.

În consecință, a apreciat că, în cauză, competența materială procesuală de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin decizia nr. 225/A-COM din 15 iunie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale-procesuale a secției a II-a Civile a Curții de Apel Pitești, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civile a aceleiași curți de apel.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul, pentru soluționarea acestuia, la Înalta Curte de Casație și Justiție. A suspendat judecarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că, obiectul principal al cauzei este reprezentat de plata valorii lipsei de folosință pentru terenul proprietatea reclamantei, respectiv de îndeplinirea unor obligații de a face, în legătură cu afectarea terenului menționat, cererile accesorii privind cheltuielile de judecată urmând aceleași reguli de competență.

Prin urmare, litigiul principal pune în discuție lipsa de folosință pentru terenuri asupra cărora reclamanta invocă drepturi reale, respectiv restrângerea exercitării acestora, instanța fiind chemată să statueze, cu prioritate, cu privire la calitatea de proprietar a reclamantei, respectiv cu privire la dreptul de proprietate/folosință pe care pârâta le exercită asupra terenurilor.

Determinant în stabilirea competenței materiale procesuale a celor două secții este criteriul ce ține de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesioniști.

În consecință, a reținut că, punând în discuție stabilirea și modul de exercitare a unui drept real (dreptul de proprietate), litigiul de față nu are natura unui litigiu cu profesioniști, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci aparține materiei civile lato-sensu, propriu-zise, ce revine în competența de soluționare a secției I a Curții de Apel Pitești, conform hotărârii colegiului de conducere.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții ale aceleiași instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. necompetența este de ordine publică "în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat.".

Prin prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stipulat că:

"Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.".

Conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., "La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.".

Totodată, prin dispozițiile art. 136 C. proc. civ., legiuitorul recunoaște existența unui conflict de competență între secțiile sau completele de judecată ale aceleiași instanțe, "Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere. (...) Dispozițiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul completelor specializate."

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că cele două secții ale Curții de Apel Pitești, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal și secția I Civilă, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în cauză, declinările de competență între secțiile sesizate fiind reciproce.

Cu privire la competența specializată a completului de judecată învestit cu soluționarea unui proces, competență subsumată competenței materiale procesuale, notează instanța supremă faptul că aceasta constituie un aspect care se analizează în etapa judecății în primă instanță, fie cu ocazia verificării competenței în condițiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., fie cu aceea a soluționării excepției de necompetență.

Prin decizia nr. 17/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

Potrivit deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii:

"organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".

Instanța supremă reține că, în circumscripția Curții de Apel Pitești funcționează atât Tribunalul Argeș, ce cuprinde în structura sa secția Civilă, secția conflicte de muncă și asigurări sociale și secția Penală, cât și Tribunalul Specializat Argeș, iar cauza a fost înregistrată sub nr. x/2017/a2* la secția Civilă a Tribunalului Argeș. Prin urmare, la verificarea competenței materiale procesuale în calea de atac este necesar a se avea în vedere specializarea primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac.

În acest sens, se impune a se reține cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2023, respectiv:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: (...) cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac".

Această decizie vine în completarea jurisprudenței obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent în soluționarea recursului în interesul legii, potrivit căreia competența materială procesuală a instanței de fond se va păstra, în mod corespunzător, în calea de atac (a se vedea paragraful 164 din Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 06 aprilie 2016).

Prin decizia pronunțată în interesul legii nr. 4/2023, instanța supremă a statuat că "(109) ...atunci când pricina a fost judecată de o secție civilă de drept comun, secția corespunzătoare a instanței superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competența materială procesuală (specializată) a secției pentru litigii cu profesioniști ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competența instanței de control judiciar se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția sau completul specializat care a judecat procesul. Singura situație în care instanța de control judiciar își poate verifica, în apel sau recurs, competența materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanței superioare există secții ori complete specializate pentru materia respectivă, nu și la nivelul instanței a cărei hotărâre se atacă; (119) Concluzionând, în ipoteza în care litigiul a fost soluționat în fond de o/un instanță/secție/complet specializată/specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.."

Prin urmare, având în vedere că în primă instanță litigiul a fost repartizat și soluționat de un complet civil de drept comun, în calea de atac, competența de soluționare a apelului revine secției din cadrul curții de apel corespunzătoare secției din cadrul tribunalului care a pronunțat hotărârea apelată, respectiv secției I Civile a Curții de Apel Pitești.

De altfel, invocarea în cauză a excepției de necompetență materială procesuală prin raportare la obiectul și natura litigiului direct în apel, aduce în discuție chiar competența materială a instanței de fond, cu nerespectarea dispozițiilor legale privind invocarea excepției de necompetență.

În acest context, instanța supremă reține că, prin încheierea din 13.04.2018, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul de fond nr. x/2017, instanța s-a declarat competentă să soluționeze cauza, sub aspect general, material și teritorial, potrivit dispozițiilor art. 95 din C. proc. civ., iar acest aspect nu a fost contestat în apel, dobândind caracter defintiv. Întrucât dosarul nr. x/2017 privește soluționarea unei cereri de completare a sentinței primei instanțe prin pronunțarea asupra unei cereri accesorii cererii de chemare în judecată, competența aparține instanței care a pronunțat hotărârea a cărei completare se solicită, așa cum dispun dispozițiile art. 123 și art. 444 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.