ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1620/2023

Ședința publică din data de 22 iunie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 04 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin reprezentantul legal B., în calitate de lichidator judiciar, a chemat în judecată pârâții Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice - ANAF, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și Administrația Județeană a Finanțelor Gorj, solicitând, în temeiul art. 1357 C. civ., obligarea la plata sumei de 6.000.000 EURO, reprezentând daune materiale suferite în patrimonial societății, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor legale în conformitate cu dispozițiile aplicabile.

Prin sentința civilă nr. 123 din 22.11.2021 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ANAF și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. față de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Prin aceeași sentință a fost respinsă, ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva pârâților Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, cât și cererea de intervenție formulată de C. S.R.L..

Împotriva sentinței nr. 123/22.11.2021 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019 a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B., solicitând anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Prin decizia nr. 501/2022 din 20 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, a fost respins apelul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., împotriva sentinței civile nr. 123 din 22 noiembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații pârâți Statul Român - reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice-ANAF, Direcția Generală Regională A Finanțelor Publice Craiova și Administrația Județeană A Finanțelor Gorj, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L.- prin lichidator judiciar B..

Recurenta arată că instanțele de fond au încălcat principiile disponibilității și contradictorialității reglementate prin dispozițiile art. 9 și art. 14 alin. (5) și (6) C. proc. civ., motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În acest sens recurenta susține că instanța de apel a menționat în mod generic faptul că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, fără a arăta motivele de fapt sau de drept pe care își întemeiază convingerile.

Cu referire la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se arată că au fost încălcate normele de drept material, respectiv art. 1349 și următoarele din C. civ. referitoare la condițiile răspunderii civile delictuale având în vedere că prejudiciul nu este cert în condițiile în care organul fiscal a emis decizii nelegale.

Prin aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, susține recurenta, impozitul nu ar fi rebuit să fie reținut de către firmă, aceasta prejudiciind-o cu suma de 274.879 RON și cu pierderea eșalonării obligațiilor fiscale.

În continuare recurenta prezintă demersurile prin care a contestat măsurile luate de organele fiscale și despre care susține că au prejudiciat-o.

Recurenta susține că au fost încălcate dispozițiile art. 425 alin. (1) C. proc. civ. deoarece hotărârea atacată nu cuprinde argumentele pro și contra care au format convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, apreciindu-se doar că susținerile sunt nefondate pe motiv că nu ar fi îndeplinite condițiile de admisibilitate, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În continuare recurenta arată că a dovedit suma solicitată cu titlu de prejudiciu creat ca urmare a controalelor fiscale prin care au fost stabilte obligații suplimentare de plată, care ulterior au fost anulate parțial de instanță.

La termenul din 22 iunie 2023, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte a luat în examinare cu prioritate, excepția nulității recursului, reținând următoarele:

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; motivele de nelegalitate sunt prevăzute limitativ în art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (3) care se referă la motivele de ordine publică, precum și în situația alin. (2), în care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat.

Recurenta a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. recurenta a susținut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt sau de drept pe care se întemeiază soluția.

Potrivit acestui motiv de recurs casarea unei hotărâri se poate cere atunci când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Înalta Curte constată că deși s-a invocat acest motiv de nelegalitate, susținerile recurentei nu relevă încălcarea regulilor de procedură ci nemotivarea hotărârii aspect care face obiectul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurenta a invocat motivul de casare art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ..cu referire la încălcarea de către instanță a art. 425 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. ce vizează obligativitatea motivării hotărârii judecătorești.

Referitor la acest motiv de recurs Înalta Curte constată că argumentele prezentate în memoriul depus la dosar nu vizează în fapt nemotivarea hotărârii judecătorești ci nemulțumirea recurentei pe aspectul modului de stabilire a situației de fapt, aspect care nu echivalează cu lipsa motivării.

Se reține din această perspectivă că, deși invocă o pretinsă încadrare a prevederilor art. 14 alin. (5) și (6) C. proc. civ. recurenta face doar o analiză a situației de fapt și a propriei aprecieri asupra probelor administrate.

Recurenta consideră că au fost încălcate și normele de drept material, respectiv art. 1349 și următoarele din C. civ. ce reglementează condițiile răspunderii civile delictuale, însă aspectele relevate de aceasta nu vizează nelegalitatea deciziei atacate ci modul de interpretare a probatoriului, aspect care ține de netemeinicia hotărârii.

Astfel, susținerile recurentei în sensul că instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile de drept material privind condițiile condițiile răspunderii civile delictuale reprezintă modul propriu de interpretare a acestor dispoziții de către recurentă, pe care însă instanța de apel nu l-a reținut în contextul aprecierii probelor aflate la dosar.

Înalta Curte reține că, prin criticile invocate în susținerea recursului, se tinde în realitate, fie la o nouă evaluare a situației de fapt, fie la interpretarea probatoriului, chestiuni asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat și care nu mai pot fi analizate în această etapă procesuală a recursului, având în vedere specificul acestei căi de atac, care vizează exclusiv motive de nelegalitate și nu de temeinicie ale hotărârii atacate.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum a arătat și intimatul în susținerea excepției nulității recursului.

Sancțiunea nulității recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situație intervine și în cauză din moment ce, așa cum s-a arătat, recurenta nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei deciziei atacate.

Așadar, criticile nu sunt circumscrise motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 5,6 și 8 C. proc. civ. deoarece vizează netemeinicia deciziei atacate, iar nu nelegalitatea acesteia, astfel cum prevede art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

În consecință, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula recursul declarat de reclamanta A. S.R.L.- prin lichidator judiciar B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L.- prin lichidator judiciar B. împotriva deciziei nr. 501/2022 din 20 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți STATUL ROMÂN, reprezentat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-ANAF, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE GORJ și DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CRAIOVA.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2023.