Decizia nr. 2388/2022 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată la data de 02.09.2019 pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2019, reclamantul S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Direcția Regională Vamală Craiova - Biroul Vamal Gorj, a solicitat obligarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala - Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor la soluționarea contestației, împotriva procesului-verbal de control încheiat din data de 27.06.2016 având nr. x/27.06.2016 emis de Direcția Regionala Vamala Craiova-Biroul Vamal Gorj si a deciziilor pentru regularizarea situației nr. 03-32/27.06.2016. In subsidiar, în raport de dispozițiile art. 8-11 din Legea nr. 554/2004 a solicitat anularea procesului-verbal de control încheiat din data de 27.06.2016 având nr. x/27.06.2016 emis de Direcția Regionala Vamala Craiova-Biroul Vamal Gorj si a deciziilor pentru regularizarea situației nr. 03-32/27.06.2016.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 17 din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Direcția Regională Vamală Craiova - Biroul Vamal Gorj. S-a anulat în parte decizia 395/30.09.2019, deciziile de regularizarea situației nr. 3-32/27.06.2016 și procesul-verbal de control nr. x/27.06.2016 în privința sumei de 6.442.890 RON. S-a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Recursul Împotriva acestei sentințe recurentele-pârâte Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova în nume propriu și în numele Biroului Vamal Gorj au formulat recursuri, pentru motive care se circumscriu cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. S-a solicitat, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii

Apărările intimatei Prin precizarea depusă la data de 29.04.2022, lichidatorul judiciar B. a învederat instanței că societatea reclamantă A. S.R.L. nu mai are capacitate procesuală de folosință ca efect al radierii acesteia, depunându-se in acest sens un extras de pe sentința nr. 109/17 iunie 2020 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Gorj, secția a II a civilă.

Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând sentința atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte va constata nulitatea acțiunii ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință. Potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces". Totodată, conform dispozițiilor art. 32 C. proc. civ. "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală în condițiile legii (...)." Așadar, una dintre condițiile exercitării acțiunii civile, este capacitatea procesuală, alături de condițiile privind calitatea procesuală, formularea unei pretenții și justificarea unui interes. Capacitatea procesuală de folosință, care este determinată de însăși capacitatea civilă de folosință, este aptitudinea generală și abstractă a persoanei juridice/fizice de a avea drepturi și obligații de natură procesuală civilă, reprezentând astfel o reflectare în plan procesual a capacității civile de folosință. În cazul persoanelor juridice supuse înregistrării, cum este cazul intimatei-reclamante din cauză, capacitatea de folosință începe, așa cum statuează art. 205 din C. civ. la data înregistrării acesteia și încetează, conform prevederilor art. 244 din același cod, odată cu încetarea ființei (desființarea) acesteia, printr-unul dintre următoarele moduri: constatarea ori declararea nulității, fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desființare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege. Reține Înalta Curte că prin sentința nr. 109 din 17 iunie 2020 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Gorj, secția a II a civilă, în dosarul nr. x/2015 s-a dispus închiderea procedurii falimentului față de debitoarea A. S.R.L., și radierea din registrul comerțului, ceea ce înseamnă că reclamantei i-a încetat capacitatea procesuală de folosință în sensul dispozițiilor art. 32 C. proc. civ. Prin urmare, având in vedere că la data judecării prezentei căi de atac personalitatea juridică a încetat, reclamanta nu mai deține capacitate procesuală de folosință, lipsindu-i aptitudinea de a avea drepturi și obligații, inclusiv dreptul de a susține actul procesual. În aceste condiții, sunt incidente dispozițiile art. 40 C. proc. civ., care sancționează cu nulitatea actul procesual făcut de o persoană fără capacitate procesuală, capacitate care trebuie să Temeiul legal al soluției adoptate în recurs În conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile, ca casa sentința atacată și, in rejudecare, va anula acțiunea ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.