ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1381/2023

HOTĂRÂRE

24.05.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1381/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 24 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la 22.04.2021 sub nr. x/2021, reclamanții A. și B., prin reprezentant legal C., au chemat în judecată pe pârâtul Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România și intervenientul D., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la plata către reclamanta A. a sumei de 70.000 euro, reprezentând daune morale, la cursul valutar B.N.R. din ziua plății și către reclamantul B. a sumei de 40.000 euro, cu același titlu, în echivalent în RON la cursul B.N.R. de la data plății.

Prin sentința civilă nr. 1855/23.12.2021, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis în parte acțiunea, a obligat pârâtul să achite reclamantei A. suma de 60.000 RON, reprezentând daune morale și reclamantului B. suma de 30.000 RON, cu același titlu.

Împotriva acestei sentințe, reclamanții au declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă sub același număr unic.

Prin încheierea din 02.02.2023, această instanță, în temeiul art. 200 alin. (2) C. proc. civ. a trimis dosarul către Registratura Secțiilor a V-a și a VI-a din cadrul aceleiași curți de apel, spre competentă soluționare a cererii de apel.

Pentru a dispune astfel, a apreciat că, față de obiectul și părțile procesului - acțiune privind acordarea despăgubirilor morale formulate de reclamanți în calitate de terțe persoane păgubite prin producerea unui accident de circulație provocat de terțul intervenient, în care calitatea procesual-pasivă o are reprezentantul asigurătorilor străini de răspundere civilă auto, potrivit Legii nr. 132/2017 - și de cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin decizia nr. 13/2020, competentă să judece apelul este una dintre secțiile specializate ale Curții de Apel București, respectiv secția a V-a sau a VI-a Civilă.

La 03.02.2023, dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2023, pe rolul secției a VI-a Civilă din cadrul Curții de Apel București, care, prin decizia civilă nr. 697A/05.05.2023, a admis excepția necompetenței sale materiale procesuale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea secției a IV-a Civile din cadrul aceleiași curți de apel; constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casației și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a decide astfel, a reținut, în esență, că problema competenței materiale procesuale s-a definitivat în fața primei instanțe, când Tribunalul București, secția a IV-a civilă s-a declarat competent general, material și teritorial să judece cauza în raport cu art. 94 lit. h), art. 95 și art. 131 C. proc. civ., deși în cadrul tribunalului funcționează secții specializate în litigii cu profesioniști, aspecte necontestate de părți.

În acest context, a apreciat că o eventuală necompetență a instanței sesizate ulterior nu mai putea fi pusă în discuție, potrivit art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) C. proc. civ.

În susținere, a evocat și considerentul nr. 132 al deciziei nr. 40/18.05.2020, subliniind că în căile de atac litigiul se judecă de secția corespunzătoare celei care a soluționat procesul în primă instanță, invocarea necompetenței neputându-se realiza decât în limitele temporale prevăzute de legiuitor "în fața primei instanțe".

În argumentare, a mai arătat că în raport cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, art. 94-97 C. proc. civ. și cu statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție din decizia nr. 18/2016, pronunțată în interesul legii, decizia nr. 40/2020 pronunțată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și cu practica instanței supreme, pe care a indicat-o, competența materială procesuală se păstrează în mod corespunzător și în căile de atac.

În concluzie, a subliniat că de vreme ce competența nu a fost invocată în condițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 C. proc. civ., respectiv în fața primei instanțe, până la primul termen la care părțile au fost legal citate și au putut pune concluzii, aceasta a rămas definitiv câștigată completului de judecată din cadrul secției a IV-a Civile.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit, Înalta Curte, constatând în prealabil legalitatea învestirii, reține următoarele:

Chestiunea litigioasă asupra căreia instanțele au statuat în mod divergent, declarându-se deopotrivă necompetente, vizează competența materială procesuală a instanței de control judiciar.

În speță, litigiul-obiect al dosarului de față, a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, iar apelul declarat împotriva sentinței tribunalului a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, instanță care, prin încheierea din 02.02.2023, a atribuit competența de soluționare a cauzei în favoarea unei secții specializate în litigii de asigurări, respectiv secției a VI-a Civile din cadrul aceleiași curți de apel.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, astfel cum aceasta este reglementată de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 și art. 94-97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se realizeze din treaptă în treaptă, competența în căile de atac păstrându-se ca atare.

Asupra corespondenței dintre competența specializată a instanței de fond și a celei din calea de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat, prin decizia nr. 18/2016, că, potrivit principiului învestirii instanțelor de control judiciar din treaptă în treaptă, competența materială procesuală a instanței care a judecat litigiul în fond se păstrează în mod corespunzător și în căile de atac.

Aceeași concluzie derivă și din decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că:

"organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)", precum și din decizia nr. 4/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că:

"în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

Totodată, prin Minuta din 25.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă s-a reținut că între secțiile aceleiași curți de apel nu există posibilitatea invocării, din oficiu, în calea de atac, a necompetenței materiale procesuale de către secția instanței ierarhic superioare corespunzătoare celei care a judecat litigiul în fond.

Așa fiind, constatând că obiectul apelului îl reprezintă sentința civilă nr. 1855/23.12.2021 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a IV-a Civile din cadrul Curții de Apel București, instanță superioară corespunzătoare celei care a soluționat cauza în fond.