ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1701/2023

Ședința publică din data de 19 octombrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată, la data de 15 noiembrie 2022, pe rolul Judecătoriei Slobozia, sub număr unic de dosar x/2022, contestatoarea A. a formulat o contestație la executare împotriva executării silite ce face obiect al dosarului nr. x/2022 al Biroului Executorului Judecătoresc B., în contradictoriu cu intimata C., solicitând ca, prin hotărârea ce va fi pronunțată, instanța să dispună:

- anularea încheierii din data de 12 octombrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Slobozia, prin care s-a dispus admiterea cererii de încuviințare a executării silite;

- admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. x/2022 al Biroului Executorului Judecătoresc B.;

- restituirea taxei judiciare de timbru aferente contestației la executare și a cererii de suspendare a executării, la momentul și condiționat de rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată în cauză;

- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din data de 14 februarie 2023, Judecătoria Slobozia a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei, ce are ca obiect contestație la executare, formulate de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata C., în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor, județul Galați.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ. "Contestația se introduce la instanța de executare" iar potrivit dispozițiilor art. 651 din același act normativ "(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor", textul de lege instituind o normă de competență exclusivă în favoarea acestei instanțe.

În cauză, debitorul principal are domiciliul în comuna Suceveni, județul Galați, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Târgu Bujor, aspect ce atrage competența exclusivă de soluționare a cauzei de către această instanță.

Judecătoria Slobozia a reținut că nu poate fi competentă instanța care a încuviințat executarea silită întrucât această regulă se aplică exclusiv în situația în care există mai multe instanțe competente după criteriul domiciliilor debitorilor principali (iar una dintre acestea a încuviințat executarea silită), și nu și în situația în care instanța, care a încuviințat executarea silită, este absolut necompetentă teritorial (pe raza acesteia nefiind situate nici domiciliile debitorilor principali, nici ale debitorilor accesorii).

În considerarea acestor împrejurări, Judecătoria Slobozia a apreciat că Judecătoria Târgu Bujor este competentă să soluționeze contestația la executare cu care a fost învestită.

Prin sentința civilă nr. 909 din data de 30 iunie 2023, Judecătoria Târgu Bujor a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind contestația la executare, formulate de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata C., în favoarea Judecătoriei Slobozia. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a trimis dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că executarea silită a fost începută de către Judecătoria Slobozia, prin încheierea din data de 12 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, prin care s-a dispus încuviințarea executării silite. Aceasta este instanța de executare, nefiind posibile două instanțe de executare în cadrul aceleiași executări silite.

Judecătoria Târgu Bujor a avut în vedere și considerentele deciziei nr. 20/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în soluționarea unui recurs în interesul legii, în cadrul cărora a fost clarificată noțiunea de instanță de executare, care este instanța care a încuviințat executarea silită și este competentă să soluționeze contestațiile la executare, precum și alte incidente apărute în cursul executării silite, fiind astfel consfințit caracterul unic și exclusiv al instanței de executare prevăzute de art. 651 din C. proc. civ.

Prin urmare, Judecătoria Târgu Bujor a apreciat că Judecătoria Slobozia este instanța de executare, competentă să soluționeze prezenta cauză.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Slobozia îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Pe calea contestației la executare, cu care a învestit instanța de judecată, contestatoarea A. a dedus judecății actele de executare silită îndreptate împotriva sa, emise în dosarul de executare silită nr. x/2022 al Biroului Executorului Judecătoresc B..

Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ. "Contestația se introduce la instanța de executare".

Conflictul negativ de competență dintre cele două instanțe, Judecătoria Slobozia și Judecătoria Târgu Bujor, a fost generat de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează regulile după care se determină instanța de executare.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Prin raportare la acest text normativ, Judecătoria Slobozia a reținut că instanța de executare, competentă să soluționeze contestația la executare, este aceea în circumscripția căreia locuiesc debitorii, respectiv Judecătoria Târgu Bujor.

Iar Judecătoria Târgu Bujor a apreciat că instanța care a încuviințat executarea silită, respectiv Judecătoria Slobozia, este instanța de executare, competentă să analizeze validitatea actelor de executare deduse controlului judiciar.

Înalta Curte reține că, sub aspectul stabilirii instanței competente din punct de vedere teritorial să judece contestația la executare, în speța dedusă judecății, sunt esențiale următoarele aspecte.

Ca urmare a cererii formulate de creditoarea C., înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc B., s-a procedat la demararea executării silite în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut nr. x din 22 martie 2017, pentru punerea în executare a titlului executoriu mai sus menționat.

Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din data de 12 octombrie 2022 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în dosarul nr. x/2022, care și-a verificat propria competență.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Slobozia, competența de soluționare a contestației la executare, revine tot acestei instanțe, potrivit principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

În acest sens, s-a pronunțat și Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reținute în această decizie, s-a statuat la paragraful 71 că "..ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale."

În speță, câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că Judecătoria Slobozia este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Slobozia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.