ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 15 februarie 2023

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 742 din 29 septembrie 2020 a Tribunalului Iași, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2016, s-au hotărât următoarele:

Au fost respinse excepțiile invocate de inculpații A. și B., privind nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate prin mandatul de siguranță națională nr. x din 24.12.2013 (declasificat) și mandatul de supraveghere tehnică nr. x/29.01.2015 emis de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, nulitatea absolută a proceselor-verbale de consemnarea a activităților constatate prin filaj și proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpații A. și B..

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la următoarele pedepse:

- 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară de 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) -dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, faptă prevăzută și sancționată de art. 47 C. pen. cu referire la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cinci acte materiale, faptă comisă în perioada 30.01.2015-15.04.2015);

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

- 1 (un) an închisoare și pedeapsa complementară de 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la acces ilegal la un sistem informatic, faptă prevăzută și sancționată de art. 47 C. pen. raportat la art. 360 alin. (1) și (2) C. pen. (comisă în cursul lunii aprilie 2015);

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

-1 (un) an închisoare și pedeapsa complementară de 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, faptă prev. și ped. de art. 47 C. pen. raportat la art. 365 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. (comisă în cursul lunii aprilie 2015);

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

- 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară de 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, faptă prevăzută și sancționată de art. 47 C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (comisă în perioada 01.12.2013-30.04.2015).

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a hotărât ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse [1/3 din 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare], respectiv un spor de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 5 (cinci) ani și 2 (două) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală rezultantă, s-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen. pe o durată de 4 (patru) ani.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., cu ref. la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., au fost deduse din pedeapsa principală aplicată inculpatului A. durata reținerii de 24 ore de la data de 01.05.2015, ora 01:15 până la 02.05.2015, ora 01:15 și durata arestului la domiciliu de la data de la 08.05.2015 până la data de data de 02.07.2015.

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B., la următoarele pedepse:

- 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare și pedeapsa complementară de 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director general al Poliției Locale și k) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, faptă prevăzută și sancționată de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (patru acte materiale, faptă comisă în perioada 30.01.2015-16.04.2015);

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director al Poliției Locale și k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

- 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară de 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director general al Poliției Locale și k) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, faptă prevăzută și sancționată de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (comisă în perioada 01.12.2013-30.04.2015).

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director al Poliției Locale și k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a stabilit că inculpatul B. va executa pedeapsa principală cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare), respectiv un spor de 5 (cinci) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 4 (patru) ani și 5 (cinci) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa principală rezultantă, s-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director general al Poliției Locale și k) C. pen., pe o durată de 4 (patru) ani.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., cu ref. la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. s-a hotărât că inculpatul va executa pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director general al Poliției Locale și k) C. pen.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., a fost dedusă din pedeapsa principală aplicată inculpatului B. durata reținerii de 24 ore de la data de 30.04.2015, ora 21:30 până la 01.05.2015, ora 21:30.

Prin aceeași sentință a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de Poliția Locală a Municipiului Iași în contradictoriu cu inculpații A. și B., și în consecință:

În temeiul art. 397 cu referire la art. 25 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 1357, 1381, 1382 și 1385 C. civ., au fost obligați inculpații A. și B., în solidar, să plătească părții civile Poliția Locală a Municipiului Iași suma de 105.239,43 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

În temeiul art. 397 cu referire la art. 25 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 1357, 1381 și 1385 C. civ., a fost obligat inculpatul B. să plătească părții civile Poliția Locală a Municipiului Iași suma de 74.517,396 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

Au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse prin:

a) ordonanța nr. 57/P/2015 din data de 29.09.2015 (aflată la filele1-17 dosar U.P. vol. 21) prin care s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor imobile și mobile aflate în proprietatea inculpatului A., până la concurența sumei de 105.239,43 RON, în vederea reparării prejudiciului produs Poliției Locale a Municipiului Iași, respectiv:

- imobil - teren situat în intravilanul extins, conform PUZ, al Mun. Iași, jud. Iași, deținut în proprietate, cu o suprafață de 1.666 mp conform actelor de proprietate și 1.483 mp conform măsurătorilor cadastrale, amplasat în tarlaua x, parcela x, categoria de folosință "livadă", înscris în cartea funciară a Municipiului Iași, jud. Iași, sub nr. x;

- imobil - teren situat în intravilanul orașului Gura Humorului, zona Voroneț, jud. Suceava, deținut în proprietate, cu o suprafață de 600 mp conform actelor de proprietate, amplasat în parcela x, categoria de folosință "fâneață", înscris în cartea funciară a orașului Gura Humorului, jud. Iași, sub nr. x.

b) ordonanța nr. 297/P/2015 din 29.06.2015 (aflată la dosar U.P. vol. 21), prin care s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor imobile și mobile aflate în proprietatea inculpatului B., până la concurența sumelor de 105.239,43 RON și 74.517,396 RON, în vederea reparării prejudiciului produs Poliției Locale a Municipilui Iași, respectiv:

- imobil - apartament situat în Iași, str. x, jud. Iași, compus din 3 camere cu dependințe, deținut în indiviziune cu soția sa C., având valoarea impozabilă de 154.100,53 RON;

- imobil teren situat în Iași, str. x fără soț, jud. Iași, deținut în indiviziune cu soția sa C., cu o suprafață de 500 mp și categoria de folosință "arabil", înscris în cartea funciară a Municipiului Iași sub nr. x (număr CF vechi x);

- imobil construcție tip chioșc amplasat pe terenul Pieței Nicolina din Mun. Iași, jud. Iași, având valoarea impozabilă de 9.540,00 RON și suprafața construită desfășurată de 25 mp, înregistrat în evidența fiscală în indiviziune cu D.;

- autoturism marca x, an fabricație 2008, cu numărul de înmatriculare x, cu seria șasiu x, serie motor x.

c) ordonanța nr. 57/P/2015 din data de 24.11.2015 (aflată la dosar U.P. vol. 21), prin care s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului pe sumele de bani consemnate la E.., aparținând inculpatului A., până la concurența sumei de 105.239,43 RON, în vederea reparării prejudiciului produs Poliției Locale a Municipiului Iași, respectiv:

- suma de 55 dolari USD consemnată conform recipisei de consemnare nr. x și chitanței seria x/1;

- suma de 1.400 Euro consemnată conform recipisei de consemnare nr. x și chitanței seria x/1;

- suma de 6.500 RON consemnată conform recipisei de consemnare nr. x și chitanței seria x/1, sume de bani consemnate la E. la data de 17.07.2015 pe numele inculpatului și la dispoziția P.Î.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție.

În temeiul disp. art. 273 alin. (4) C. proc. pen., au fost obligați inculpații A. și B. să plătească expertului contabil F. suma de 2820 RON, reprezentând diferență onorariu expert.

În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații A. și B. să plătească statului suma de câte 7.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Serviciul Teritorial Iași, inculpații B. și A., precum și partea civilă Poliția Locală a Municipiului Iași.

Prin decizia penală nr. 644 din 30.08.2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.., a fost respins, ca tardiv, apelul declarat de Politia Locală a Municipiului Iași împotriva sentinței penale nr. 742/29.09.2020 a Tribunalului Iași.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., au fost admise apelurile declarate de DNA - Serviciul Teritorial Iași, inculpații B. și A. împotriva sentinței penale nr. 742/29.09.2020 a Tribunalului Iași, pronunțate în dosarul nr. x/2016, sentință care a fost desființată, în parte, în latură penală și civilă.

Rejudecând cauza, în limitele desființării:

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., două pedepse de câte 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 47 raportat la art. 360 alin. (1) și (2) C. pen., respectiv instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 47 raportat la art. 365 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. și 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată prev. de art. 47 C. pen. cu referire la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiind înlăturat sporul de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 396 alin. (6) cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. raportat la Decizia nr. 358/26.05.2022 a Curții Constituționale s-a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunile de instigare la acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 47 raportat la art. 360 alin. (1) și (2) C. pen., instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 47 raportat la art. 365 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată prev. de art. 47 C. pen. cu referire la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ca urmare a prescripției răspunderii penale.

A fost majorat cuantumul pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) și cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani la 5 ani închisoare.

A fost majorată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen., de la 4 ani la 5 ani.

A fost menținută pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de primar și k) C. pen.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani și 5 luni închisoare aplicată inculpatului B. în pedepsele componente de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) și cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiind înlăturat sporul de 5 luni închisoare.

În baza art. 396 alin. (6) cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. raportat la Decizia nr. 358/26.05.2022 a Curții Constituționale s-a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. ca urmare a prescripției răspunderii penale.

A fost înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) C. pen. în raport de infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpatului B..

A fost menținută pedeapsa principală de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director general al Poliției Locale și k) C. pen. pe o perioadă de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută și sancționată de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen.

A fost menținută pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a ocupa funcția de polițist local, funcția de director al Poliției Locale și k) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 397 cu referire la art. 25 alin. (1) C. proc. pen.. cu referire la art. 1357, 1381, 1382 și 1385 C. civ., au fost obligați inculpații A. și B., în solidar, să plătească părții civile Poliția Locală a Municipiului Iași suma de 13.429,13 RON.

Au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța nr. 57/P/2015 din data de 29.09.2015 (aflată la filele1-17 dosar U.P. vol. 21) și ordonanța nr. 57/P/2015 din data de 24.11.2015 (aflată la dosar U.P. vol. 21), prin care s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor imobile și mobile aflate în proprietatea inculpatului A. și prin încheierea Curții de Apel Iași din 22.02.2022 prin care s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra contului bancar deținut de inculpatul B., până la concurența sumei de 13.429,13 RON.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu au fost contrare deciziei, fiind înlăturate dispozițiile contrare.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligată partea civilă Politia Locală a Municipiului Iași la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea apelului

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia judecării apelurilor declarate de DNA - Serviciul Teritorial Iași, inculpații B. și A. au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei decizii pronunțate de instanța de apel, au formulat cereri de recurs în casație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, precum și inculpații A. și B..

Prin încheierea nr. 681/RC din 14 decembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte, secția Penală, a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Teritorială Iași împotriva deciziei penale nr. 644 din data de 30 august 2022 pronunțate de Curtea de Apel Iași - noul C. proc. pen.., secția penală și pentru cauze cu minori.

Prin aceeași încheiere au fost respinse, ca inadmisibile, cererile de recurs în casație formulate de recurenții inculpați A. și B. împotriva aceleiași decizii penale.

Astfel, cu privire la cererea de recurs în casație formulată de parchet, Înalta Curte a reținut că, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași a criticat soluția de încetare a procesului penal din cuprinsul hotărârii recurate prin raportare la constatarea eronată a incidenței cauzei de nepedepsire prev. de art. 153 din C. pen., respectiv împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale și a apreciat că, argumentele aduse în susținerea cererii referitoare la natura juridică a actelor de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale pot fi circumscrise, din punct de vedere strict formal, cazului reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.., aspectele invocate putând face obiectul cenzurii instanței de casație.

Astfel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași a formulat cerere de recurs în casație la data de 14.09.2022, invocând cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., respectiv în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal. S-a susținut că, în mod greșit, instanța de apel, reținând împlinirea termenului general de prescripție în urma pronunțării deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale, a dispus încetarea procesului penal față de inculpații A. și B..

Având în vedere că recursul în casație este o cale extraordinară de atac, în cadrul căreia nu poate fi modificată situația de fapt reținută de instanța de apel, Parchetul a arătat că instanța de apel a statuat că inculpatul A., în perioada ianuarie - aprilie 2015, a săvârșit infracțiunile de instigare la acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 47 raportat la art. 360 alin. (1) și (2) C. pen., instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 47 raportat la art. 365 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. cu referire la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., iar inculpatul B., în perioada ianuarie - aprilie 2015 a săvârșit infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la aceste fapte, s-a arătat că procurorul a dispus întocmirea rechizitoriului la data de 25.11.2015, în faza de cameră preliminară a fost pronunțată încheierea din 15.02.2016, definitivă prin încheierea nr. 31 din 25.05.2016, iar prin sentința nr. 742 din 29.09.2020 prima instanță - Tribunalul Iași, a dispus condamnarea inculpaților. S-a arătat că la data întocmirii acestor acte (rechizitorul, precum și hotărârile judecătorești menționate), ce au fost comunicate inculpaților, dispozițiile art. 155 alin. (1) C. pen. erau în vigoare și își găseau aplicabilitatea prin prisma deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale publicată în M.Of. la data de 25.06.2018.

S-a menționat că începând cu această dată, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost una constată și unanimă, în sensul că, singurele acte care întrerupeau cursul prescripției erau actele care trebuiau comunicate suspectului/inculpatului, aspect ce rezulta clar din considerentele deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

Ca atare, s-a considerat că actele întreruptive ale prescripției sunt cele enumerate anterior, respectiv rechizitoriul din 25.11.2015, încheierile de cameră preliminară din 15.02.2016, respectiv 25.05.2016, precum și hotărârea pronunțată în primă instanță în 29.09.2020, toate aceste acte de întrerupere producându-și efectele în condițiile art. 155 alin. (2) C. pen. În acest context, în raport de data săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul cauzei, respectiv ianuarie - aprilie 2015, s-a arătat că este aplicabil termenul special de prescripție de 10 ani.

S-a mai notat că, prin decizia nr. 358 din 26 mai 2022 a Curții Constituționale, publicată în M.Of. la data de 09.06.2022, s-a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) C. pen. sunt neconstituționale. Înainte, însă, ca această decizie să fie publicată și să își producă efectele doar pentru viitor, legiuitorul delegat, prin O.U.G. nr. 71/2022, publicată în M.Of. din 30.05.2022, a modificat textul art. 155 alin. (1) C. pen. în sensul celor statuate prin decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

Parchetul a mai susținut că pentru a produce efecte ca lege penală mai favorabilă, o lege sau o decizie a Curții Constituționale, trebuie să intre în vigoare măcar pentru un timp scurt (o zi/câteva ore/minute etc). Or, decizia nr. 358/2022 a Curții Constituționale nu a produs niciun efect, deoarece legiuitorul a intervenit anterior publicării ei. Prin urmare, această decizie a fot lipsită de efecte prin modificarea art. 155 alin. (1) C. pen., anterior publicării în Monitorul Oficial, iar instanța de apel nu poate să o aplice ca lege penală mai favorabilă, deoarece nu a fost în vigoare niciun moment.

În susținerea celor arătate, Parchetul a făcut trimitere pe larg, în cuprinsul cererii de recurs în casație, la considerentele deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și la modificările legislative aduse art. 155 alin. (1) C. pen. prin O.U.G. nr. 71/2022.

S-a concluzionat, în sensul că, decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale a stabilit în mod clar care sunt actele de procedură ce pot conduce la întreruperea termenului de prescripție, aducând o completare clară, concisă și previzibilă dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen., fiind în vigoare de la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial - 25.06.2018 până la data de 30.05.2022, când alineatul textului citat a fost modificat prin O.U.G. nr. 71/2022.

Astfel, procurorul a susținut că, în cauză, a operat întreruperea cursului prescripției la data de 25.11.2015 când a fost emis rechizitoriul, dată la care a început să curgă un nou termen de prescripție, la datele de 15.02.2016 și 25.05.2016, când au început să curgă noi termene de prescripție, precum și la data de 29.09.2020, când a fost pronunțată hotărârea primei instanțe, ce a fost comunicată inculpaților A. și B..

Pentru motivele de recurs în casație expuse, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Serviciul Teritorial Iași a solicitat, în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.., admiterea recursului în casație, casarea deciziei pronunțate de instanța de apel și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Iași pentru a pronunța o hotărâre legală și temeinică.

Examinând recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată că motivele invocate sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași a formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.., susținând, în esență, că încetarea procesului penal față de inculpații A. și B., în raport de deciziile instanței de control constituțional, a fost dispusă în mod eronat.

Ca atare, instanța de recurs în casație va evalua problema intervenirii prescripției răspunderii penale, raportat la deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și la decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, reglementată în art. 155 alin. (1) din C. proc. pen. intrat în vigoare la 01.02.2014, avea următoarea formă:

"cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză".

Prin decizia nr. 297/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 518 din data de 25.06.2018, Curtea Constituțională a României a constatat că:

"soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituțională .

Ulterior, prin decizia nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 565 din data de 09.06.2022, a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată și s-a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma ulterioară deciziei nr. 297/2018, sunt neconstituționale.

În considerentele acestei din urmă decizii, instanța de control constituțional a reținut următoarele: (...) deși Curtea Constituțională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidențiind reperele unui comportament constituțional pe care legiuitorul avea obligația să și-l însușească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanța de contencios constituțional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale (paragraful 72); în consecință, Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale (paragraful 73); astfel, Curtea observă că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din C. pen. nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale (paragraful 74); așadar, Curtea constată că, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege "cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea", care, în mod evident, nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. Pentru restabilirea stării de constituționalitate este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile referitoare la încetarea cursului prescripției răspunderii penale, în spiritul celor precizate în considerentele deciziei anterior menționate (paragraful 76).

Pe cale de consecință, Înalta Curte reține, în conformitate cu considerentele obligatorii ale deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale, că, în perioada cuprinsă între momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018, respectiv la data de 25 iunie 2018, și momentul publicării O.U.G. nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din C. pen., în Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din data de 30 mai 2022, în legislația națională penală nu au fost prevăzute cazuri de întrerupere a prescripției răspunderii penale, aplicabile în această materie fiind, exclusiv, dispozițiile cuprinse în prevederile art. 153 - 154 din C. pen., termenele de prescripție a răspunderii penale fiind cele menționate în art. 154 alin. (1), fără ca acestea să fie susceptibile de a fi întrerupte.

Subsecvent acestor decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1141 din data de 28.11.2022 prin care a stabilit, cu caracter obligatoriu, că normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile.

Ca efect al acestor interpretări obligatorii, rezultă că, în intervalul temporal anterior precizat, nu au existat, în legislația penală substanțială, cazuri de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, cu consecința incidenței exclusiv a termenelor generale de prescripție, prevăzute de art. 154 din C. pen.

În acest context, evaluarea termenului de prescripție a răspunderii penale se face în raport de termenul general de prescripție, calculat de la momentul săvârșirii faptei, efectele întreruptive de prescripție ale actelor de procedură comunicate neputând fi valorificate.

Astfel, decizia instanței de control constituțional nr. 358/2022 are drept efect lipsirea de forță juridică a instituției prescripției speciale, cu consecința revenirii la termenul general, reglementat de art. 154 din C. pen., ce nu poate fi prelungit.

Pe cale de consecință, termenele de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile săvârșite de inculpatul A., respectiv pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în formă continuată (cinci acte materiale comise în perioada 30 ianuarie 2015-15 aprilie 2015), instigare la acces ilegal la un sistem informatic (comisă în cursul lunii aprilie 2015), instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (comisă în cursul lunii aprilie 2015), precum și termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată (patru acte materiale) săvârșită de inculpatul B. în perioada 30.01.2015-16.04.2015, se raportează numai la dispozițiile art. 154 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte constată că termenul de prescripție se determină, potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (1) și (2) C. pen., în raport de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații A. și B. au fost trimiși în judecată.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod corect, Curtea de Apel Iași, admițând, apelurile formulate de inculpați, a dispus, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților A. pentru instigare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 47 raportat la art. 360 alin. (1) și (2) C. pen., instigare la infracțiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prev. de art. 47 raportat la art. 365 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. cu referire la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și B. pentru infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații este sancționată cu închisoarea de la unu la 5 ani; conform art. 360 alin. (1) și (2) C. pen., infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar infracțiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice este sancționată cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă în varianta normativă prev. de art. 365 alin. (1) lit. a) C. pen. și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă în varianta normativă prev. de art. 365 alin. (2) C. pen.

Referitor la prescripția răspunderii penale, în conformitate cu art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani.

Se mai notează că, în conformitate cu prevederile art. 154 alin. (2) C. pen., termenele prevăzute în acest articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii, iar în cazul infracțiunii continuate, prev. de 35 C. pen., termenul curge de la data ultimei acțiuni sau inacțiuni.

În considerarea celor anterior expuse, Înalta Curte constată că, în raport de momentul săvârșirii faptelor, termenul general de prescripție calculat potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 s-a împlinit la data de 14.04.2020 în cazul inculpatului A. (față de ultimul act material comis în data de 15.04.2015) și la data de 15.04.2020 în cazul inculpatului B. (raportat la ultimul act material comis de acesta în data de 16.04.2015), respectiv în cursul lunii aprilie 2020 pentru săvârșirea de către inculpatul A. a infracțiunilor prev. de art. 47 rap. la art. 360 alin. (1) și (2) C. pen. și de art. 47 rap. la art. 365 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. (comise în cursul lunii aprilie 2015), adică anterior pronunțării deciziei nr. 644 din 30 august 2022 de către instanța de apel, atacată cu recurs în casație.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași împotriva deciziei penale nr. 644 din 30 august 2022 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimații A. și B..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului în casație vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași împotriva deciziei penale nr. 644 din 30 august 2022 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimații A. și B..

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2023.