ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 545/2023

Ședința publică din data de 9 martie 2023

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale din 28 ianuarie 2021 sub nr. x/2021, reclamanta Compania Națională Poșta Română S.A. a solicitat instanței obligarea pârâtei A. la plata sumei de 34.095 RON, reprezentând prejudiciu creat ca urmare a îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu și părăsirea locului de muncă fără anunțarea șefului ierarhic superior.

Prin sentința civilă nr. 6642/2021 din 7 octombrie 2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta Compania Națională Poșta Română S.A. în contradictoriu cu pârâta A..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A..

Prin decizia nr. 4027/2022 din 23 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admis apelul declarat de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A. împotriva sentinței civile nr. 6642/2021 din 7 octombrie 2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, pe care a schimbat-o, în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 34095 RON, cu titlu de despăgubiri.

Împotriva acestei decizii, pârâta A. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând că instanța a soluționat cauza cu aplicarea greșită a normelor de drept material privind angajarea răspunderii civile.

Prin întâmpinarea, depusă la 25 noiembrie 2022, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul din 9 martie 2023, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată de intimată și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reținut următoarele:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care Curtea de Apel București a admis apelul declarat de reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A. împotriva sentinței civile nr. 6642/2021 din 7 octombrie 2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, pe care a schimbat-o, în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 34095 RON, cu titlu de despăgubiri.

În cauză, hotărârea atacată cu recurs, respectiv decizia civilă nr. 4027/2022 din 23 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale are caracter definitiv, fiind dată în soluționarea unui litigiu întemeiat pe Codul muncii.

Astfel, prin cererea formulată, reclamanta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A. a solicitat obligarea pârâtei A. la plata sumei de 34.095 RON, reprezentând prejudiciu creat ca urmare a îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu și părăsirea locului de muncă fără anunțarea șefului ierarhic superior.

Față de natura pretenției deduse judecății, respectiv litigiu de muncă, se reține că aceste litigii nu sunt supuse recursului, întrucât deciziile pronunțate de instanțele de apel sunt hotărâri definitive, astfel cum prevăd dispozițiile art. 274 Codul muncii.

Potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social "hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului".

In conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ.:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia nr. 4252/2022 din 30 iunie 2022 a Curții de Apel București este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.

Prin urmare, decizia nr. 4027/2022 din 23 iunie 2022 a Curții de Apel București, prin care a fost soluționată cererea de apel, ce face obiectul prezentului recurs este o hotărâre definitivă.

Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Prin raportare la dispozițiile art. 214 din Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social coroborate cu prevederile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., instanța supremă va admite excepția inadmisibilității recursului.

Având în vedere considerentele expuse în precedent, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a, raportat la art. 483 alin. (2) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta A. împotriva deciziei nr. 4027/2022 din 23 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva deciziei nr. 4027/2022 din 23 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie 2023.