ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1287/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 53 din Legea nr. 101/2016, O.UG nr. 84/2003, Legea nr 554/2001, art. 1350 și urm. C. civ.

Prin sentința nr. 2540 din 8 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

În motivare, instanța, reținând incidența dispozițiilor art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 și faptul că autoritatea contractantă este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., cu sediul în București, și nu Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, care are doar calitatea de reprezentant, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Prin sentința civilă nr. 695 din 21 martie 2023, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivare, instanța a reținut că Tribunalul Specializat Cluj a invocat excepția necompetenței teritoriale din oficiu, cu încălcarea dispozițiilor art. 130 C. proc. civ., astfel că s-a consolidat competența acestuia în soluționarea cauzei. În acest sens, au fost invocate și cele statuate prin Decizia nr. 31/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în complet competent să soluționeze recursul în interesul legii.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul Specializat Cluj și Tribunalului București, secția a VI-a civilă, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei pendinte în favoarea Tribunalul Specializat Cluj, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul regulatorului de competență îl reprezintă stabilirea competenței teritoriale a instanței de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în conformitate cu dispozițiile art. 13.2 din Contractul nr. x/6023/4 din 11.10.2021, încheiat în baza Acordului-cadru nr. 20/6023 din 24.11.2020.

Având în vedere că litigiul pendinte are ca obiect executarea unui contract de achiziție publică, la stabilirea competenței de soluționare a cauzei sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Înalta Curte constată că acțiunea a fost formulată la data de 15 iulie 2022, înainte de modificarea art. 53 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 208/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 101/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 697 din 12.07.2022.

În considerarea dispozițiilor art. 24 C. proc. civ. și având în vedere data la care a debutat procesul, Înalta Curte reține că, în speță, este incident art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 2 din Ordonanța de urgență nr. 26 din 18.03.2022 privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul investițiilor publice, conform căruia:

"Litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și cele care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziție publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul".

De asemenea, art. 53 alin. (1

2

) din aceeași lege prevede că:

"Acțiunile prevăzute la alin. (1) și (1

1

) se pot introduce și la instanțele de la locul încheierii contractului, dacă în acest loc funcționează o unitate ce aparține autorității contractante."

Având în vedere că dispozițiile art. 53 alin. (1

1

) și (1

2

) din Legea nr. 101/2016 reglementează o competență teritorială alternativă între tribunalul în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, sediul social al reclamantului și locul încheierii contractului, alegerea instanței aparține reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ.

În cauză, incidentă este norma de competență prevăzută la art. 53 alin. (1

2

) din Legea 101/2016, întrucât contractul a fost încheiat la Cluj, localitate în care funcționează o unitate ce aparține autorității contractante, respectiv Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj.

Prin alegerea exprimată de reclamantă la momentul promovării acțiunii potrivit art. 116 C. proc. civ., Tribunalul Specializat Cluj, inițial învestit, a devenit în mod exclusiv competent să judece prezentul litigiu, prima instanță neavând posibilitatea de a cenzura procedural, din oficiu, acest drept de opțiune al părții reclamante.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 martie 2023.