ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1126/2023

Ședința publică din data de 9 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25 mai 2021 pe rolul Tribunalului Sălaj, secția Civilă, sub nr. x/2021, reclamantul Județul Sălaj a solicitat în contradictoriu cu pârâții A., B. S.R.L., C.. și D. S.R.L., în temeiul prevederilor art. 4 din Legea nr. 422/2001, art. 1730 și urm. din C. civ., ale art. 907 și urm. C. civ.:

- să se constatate nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial E. cu încheierea de autentificare nr. x/20.04.2021 și a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată, având încheierea de atestare privind identitatea părților și data actului nr. x/18.01.2021;

- să se constatate nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial F. cu încheierea de autentificare nr. x/27.04.2021;

- să se dispună rectificarea Cărții funciare nr. x Jibou, în sensul dispunerii radierii încheierilor nr. 8474/24.02.2021, nr. 17451/21.04.2021 și nr. 18566/28.04.2021 și repunerea părților în situația anterioră;

- să se constate exprimarea dreptului de preempțiune al reclamantului cu privire la cumpărarea imobilelor înscrise în CF x Jibou;

- să se dispună obligarea pârâtului de rândul 1 la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilelor înscrise în CF x Jibou, la prețul rezultat în urma negocierii, ori să se dispună ca soluția pronunțată în cauză să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, la prețul maxim de 800.000 euro.

Prin sentința civilă nr. 1544 din 20 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Sălaj, secția Civilă în dosarul nr. x/2021 s-au respins ca nefondate excepțiile invocate de către pârâtul A..

S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâții A., B. S.R.L., C.. și D. S.R.L. și, în consecință, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial F. cu încheierea de autentificare nr. x/27.04.2021 și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară.

S-a dispus rectificarea Cărții funciare nr. x Jibou în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 18566/28.04.2022.

S-a respins ca nefondat petitul privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul individual notarial E. cu încheierea de autentificare nr. x/20.04.2021 și a antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată la data de 18.01.2021.

S-a respins petitul privind constatarea exprimării dreptului de preeempțiune al reclamantului cu privire la cumpărarea imobilelor înscrise în CF nr. x Jibou.

S-a respins petitul privind obligarea pârâtei de rândul 1 la încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare a imobilelor înscrise în CF nr. x Jibou.

S-a admis cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională C.. și s-a dispus obligarea pârâtei B. S.R.L. la plata către aceasta a sumei de 830.000 euro și a sumei de 78.448,4 euro și 72.623 RON reprezentând prețul achitat potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial F. cu încheierea de autentificare nr. x/27.04.2021 și cheltuielile privind perfectarea contractului.

S-a respins cererea formulată de reclamanta reconvențională C.. privind stabilirea unui drept de retenție asupra imobilului în favoarea acesteia până la achitarea sumei de către pârâta B. S.R.L.

Au fost obligate pârâtele B. S.R.L. și C.. la plata către reclamantă a sumei de 44.769,49 RON cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru.

A fost obligată reclamanta la plata sumei de 21.800 RON cheltuieli de judecată către pârâtul A..

A fost admisă în parte cererea formulată de către reclamanta reconvențională C.. privind plata cheltuielilor de judecată și, în consecință, a fost obligată pârâta B. S.R.L. doar la plata sumei de 50.160 RON reprezentând contravaloarea taxei de timbru.

Împotriva sentinței civile nr. 1544 din 20 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Sălaj, secția Civilă, a formulat apel reclamantul Județul Sălaj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția I civilă la 02 martie 2023, sub același număr unic, respectiv 590/84/2021.

Prin încheierea din 08 martie 2023, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale a secției I Civile și a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj.

În pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut că, în litigiu, se pune în discuție valabilitatea unor contracte încheiate de doi profesioniști în exercitarea activității lor economice, presupunând astfel o verificare a aspectelor legate de activitatea economică desfășurată de societățile pârâte, cu consecința neîndoielnică a calificării litigiului ca fiind cea specializată în materia litigiilor cu profesioniști.

Se arată că, în primă instanță, litigiul a fost judecat de către secția civilă a Tribunalului Sălaj, în cadrul acestei instanțe neexistând o secție specializată în soluționarea litigiilor cu profesioniști.

Dat fiind cele statuate prin Decizia nr. 17/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii și, având în vedere natura litigiului de față, potrivit activității pe care o derulează profesionistul, Curtea a reținut că apelul formulat de reclamant împotriva sentinței pronunțate în primă instanță de secția civilă a Tribunalului este de competența materială a secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj, care soluționează litigiile generate de activitatea economică a profesioniștilor.

Prin urmare, a admis excepția necompetenței materiale a secției I Civile invocată, din oficiu, și a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj la 10 martie 2023, sub numărul de dosar x/2021

La termenul de judecată din 21 martie 2023, Curtea, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale procesuale a secției a II-a Civile, asupra căreia a rămas ulterior în pronunțare.

Prin decizia civilă nr. 8/2023 din 21 martie 2023, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a II-a Civile și a declinat competența de soluționare a apelului declarat de reclamant în favoarea secției I Civile.

Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivarea acestei hotărâri, instanța de conflict a reținut că se impune a se analiza obiectul și natura cererii de chemare în judecată, în funcție de aceasta urmând a fi stabilită competența primei instanțe și, consecutiv, și a instanței competente să judece căile ordinare de atac declarate împotriva sentinței primei instanțe.

Prin raportare la Decizia nr. 18/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, instanța de conflict a reținut că toate litigiile enumerate exemplificativ la art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 vizează activitatea economică a profesioniștilor care exploatează o întreprindere cu caracter economic, adică foștii comercianți.

Or, acțiunea cu care a fost sesizată prima instanță are natură pur civilă, litigiul dedus judecății având ca obiect cererea de constatare a nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare, respectiv a unui antecontract de vanzare-cumpărare, ambele având ca obiect imobilele care constituie "Ansamblul Castelului Wesselenyi", monument istoric clasificat.

S-a mai reținut că ambele capete de cerere principale au fost întemeiate pe încălcarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 raportat la dispozițiile art. 1730 C. civ., fiind invocată nerespectarea dreptului de preemțiune al Județului Sălaj la cumpărarea acestui ansamblu, iar captele de cerere subsecvente s-au fundamentat pe aceeași cauză juridică, respectiv pe exprimarea dreptului de preempțiune de către reclamant, apt să conducă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare al ansamblului de imobile ce constituie monument istoric.

Raportându-se la natura litigiului dedus judecății, în care titularul cererii de chemare în judecată s-a prevalat de un drept de preempțiune la cumpărarea unui monument istoric și a contestat actele juridice încheiate cu pretinsa încălcare a acestui drept, solicitând, totodată, obligarea proprietarului inițial al bunului să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu titularul dreptului de preempțiune, instanța de conflict a reținut că revine instanței civile de drept comun competența în a soluționa litigiul.

În susținerea acestei idei, a arătat că litigiul dedus judecății nu se fundamentează pe activitatea economică desfășurată de profesioniștii ce exploatează o întreprindere cu caracter economic, deoarece nu a fost generat de activitatea de producție, distribuție și consum ale bunurilor materiale și ale serviciilor, ci se fundamentează pe pretinsa încălcare a dreptului de preempțiune instituit printr-o normă imperativă în favoarea titularului acțiunii, or limitarea dreptului de dispoziție al proprietarului vânzător prin instituirea unui drept de preempțiune, în considerarea naturii bunului (monument istoric), ține de regimul general al proprietății asupra acestor categorii de bunuri.

Având în vedere valoarea juridică protejată prin instituirea dreptului de preempțiune, respectiv protejarea monumentelor istorice, instanța de conflict a reținut că litigiul în care titularul unui asemenea drept reclamă încălcarea lui are o natură pur civilă, calitatea de profesionist a cumpărătorului/vânzătorului fiind indiferentă, calitatea de profesionist a părților litigante fiind un criteriu care nu poate fi luat în considerare la evaluarea competenței instanței de judecată.

Prin urmare, curtea a admis excepția necompetenței materiale a secției a II-a Civile, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civile a Curții de Apel Cluj.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 06 aprilie 2023.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții specializate ale aceleiași instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (1) și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea secției I Civile a Curții de Apel Cluj competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. necompetența este de ordine publică "în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat.".

Prin prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stipulat că:

"Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.".

Conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., "La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.".

Totodată, prin dispozițiile art. 136 C. proc. civ., legiuitorul recunoaște existența unui conflict de competență între secțiile sau completele de judecată ale aceleiași instanțe, "Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere. (...) Dispozițiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul completelor specializate.".

Verificând dacă sunt întrunite cerințele legale, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că cele două secții ale Curții de Apel Cluj, secția I civilă și secția a II-a Civilă - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în cauză, declinările de competență între secțiile sesizate fiind reciproce.

Cu privire la competența specializată a completului de judecată învestit cu soluționarea unui proces, competență subsumată competenței materiale procesuale, notează instanța supremă faptul că aceasta constituie un aspect care se analizează în etapa judecății în primă instanță, fie cu ocazia verificării competenței în condițiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., fie cu aceea a soluționării excepției de necompetență.

Prin decizia nr. 17/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

Potrivit deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii:

"Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…).".

Se constată că, în primă instanță, litigiul a fost soluționat de către secția civilă a Tribunalului Sălaj, instanță în cadrul căreia nu exista o secție specializată în soluționarea litigiilor cu profesioniști, motiv pentru care, la verificarea competenței materiale procesuale în calea de atac este necesar a se avea în vedere obiectul și natura pricinii, astfel cum acestea au fost determinate de instanța de fond la pronunțarea hotărârii atacate.

În acest sens, se impune a se reține cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2023, nepublicată la data motivării regulatorului de competență în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: (...) în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri).".

Așadar, în soluționarea prezentului conflict de competență, Înalta Curte va reține că, în cazul promovării unei căi de atac împotriva unei hotărâri a unei instanțe care nu este structurată în completuri/secții specializate, instanța de control judiciar specializată, cu ocazia verificărilor privind propria competență materială procesuală, are în vedere obiectul și natura pricinii.

Notează Înalta Curte faptul că, potrivit criteriului activității economice, intră în competența instanțelor/secțiilor specializate acele litigii care sunt generate de activitatea profesioniștilor care exploatează o întreprindere cu caracter economic, respectiv activitatea de producție, distribuție și consum a bunurilor materiale și a serviciilor, inclusiv litigiile între acești profesioniști și consumatorii bunurilor/serviciilor produse/prestate de aceștia.

Însă, litigiul dedus judecății nu se fundamentează pe o astfel de activitate, ci pe pretinsa încălcare a dreptului de preempțiune a reclamantului Județul Sălaj la cumpărarea unui bun imobil, monument istoric clasificat, drept protejat de dispozițiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, titularul cererii de chemare în judecată contestând actele juridice încheiate cu nesocotirea acestui drept, solicitând, totodată, obligarea proprietarului inițial al bunului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu acesta, în calitate de titular al dreptului de preempțiune, ceea ce conduce la concluzia că un asemenea litigiu nu poate intra decât în sfera de competență procesuală pur civilă, iar nu în aceea specializată în materia litigiilor cu profesioniști, nefiind pusă în discuție valabilitatea unor contracte încheiate de profesioniști în exercitarea activității lor economice.

Mai reține Înalta Curte că limitarea dreptului de dispoziție al proprietarului vânzător prin instituirea unui drept de preempțiune, precum și condițiile în care poate opera transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri precum cel ce face obiectul litigiului, ține de regimul general al proprietății asupra acestor categorii de bunuri, iar calitatea de profesioniști a părților litigante este absolut irelevantă, nereprezentând un criteriu de determinare a competenței instanței de judecată.

În concluzie, în raport de natura pur civilă a acțiunii cu care a fost sesizată instanța de judecată, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 mai 2023.