ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5032/2022

Ședința publică din data de 1 noiembrie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare în data de 01.10.2019, reclamanta S.C. A. S.A., prin lichidator judiciar B. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Satu Mare, Municipiul Satu Mare și Guvernul României, să pronunțe o hotărâre prin care să dispună anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Satu Mare nr. 62/18.09.2002 privind însușirea inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare, și anume a poziției din anexa care face parte integrantă din hotărâre cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren și construcții edificate pe acest teren - înscris în CF vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x și în CF nou x, situat în Satu Mare str. x și respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părții din imobil - care este proprietatea reclamantei și anume șase birouri, hol, hala reparații taximetre și cotă parte din casa scărilor, coridor, hol - lotul x - apartamentul 2 și lotul x - apartamentul 2, din documentația topografică întocmite de expert topograf C.; anularea în parte a Hotărârii Guvernului României nr. 967/05.09.2002 privind atestarea domeniului public al județului Satu Mare, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Satu Mare și anume a poziției din anexa care face parte integrantă din hotărâre, cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren și construcții edificate pe acest teren - înscris în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cad. x și în C.F. nou x - imobil situat în Satu Mare, str. x și respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părții din imobilul situat în Satu Mare, str. x și care este proprietatea reclamantei și anume - șase birouri, hol, hala reparații taximetre și cotă parte din casa scărilor, coridor, hol; dezmembrarea imobilului întabulat în C.F. nr. x, cu nr. cadastral x, în suprafață de 25174 mp - în acte și suprafață măsurată de 25673 mp - căruia în natură îi corespunde - teren și 11 construcții situat în Satu Mare, conform documentației de dezlipire și documentației cadastrale de apartamentare întocmită de expert topograf C. în trei loturi x lotul l - în suprafață de 233 mp, cu construcția C2 - sediul administrativ P+1E, cu acces prin lotul x; lotul 2 - în suprafață de 2600 mp cu construcția C8-atelier reparații auto P+1E și P, cu acces prin lotul x și lotul x - cu suprafața din acte de 22341 mp și suprafața măsurată de 22840 mp cu construcțiile Cl, C3, C4, C5, C6, C7, C9, C10 și C11; apartamentarea construcției C2 din imobilul format lot x în -apartamentul nr. x -cu suprafața utilă de 286,80 mp; apartamentul 2-cu suprafața utilă de 27,99 mp și părți comune în suprafață utilă de 50, 12mp (hol, casa, scării, grup sanitar); apartamentarea construcției C8 din imobilul nou format lot x în: apartamentul nr. x -cu suprafața utilă de 2370,93 mp, apartamentul nr. 2-cu suprafața utilă de 265,14 mp și părți comune în suprafață utilă de 158.26 mp (casa scării, grup sanitar, coridor); să constate că reclamanta este proprietara unei părții din imobil - și anume șase birouri; hol, hala reparații taximetre și cotă parte din casa scărilor, coridor, hol- respectiv lotul I -apartamentul 2, cu acces prin lotul x și lotul x - apartamentul 2, cu acces prin lotul x din documentația topografică întocmite de expert topograf C.; să rectifice cartea funciară nr. x în sensul radierii întabulării dreptului de proprietate înscris în favoarea Municipiului Satu Mare asupra întregului imobil și înscrierea corectă, conform situației juridice reale, în sensul întabulării dreptului de proprietate în favoarea reclamantei asupra lotului I - apartamentul 2 (două birouri - la parter și un birou la etaj și părți comune - hol și casa scării), cu acces prin lotul x și asupra lotului x - apartamentul 2 (magazie piese metalice -la parter și trei birouri și hol -la etaj și părți comune-casa scării, grup sanitar și coridor), cu acces prin lotul x, din documentația topografică întocmite de expert topograf C. și în favoarea Municipiului Satu Mare asupra lotului I - apartamentul nr. x (8 birouri, centrala termică, grup sanitar - la parter; 8 birouri, coridor, grup sanitar la etaj și părți comune-hol și casa scării, lotului x - apartamentul nr. x (ateliere, vestiare, birouri-și și părți comune-casa scării, grup sanitar și coridor) și asupra lotului x și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în caz de opunere.

Prin sentința civilă nr. 74/CA/2021 din 23 iunie 2021, Curtea de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea, a anulat în parte H.C.L. nr. 62/2002 cu privire la însușirea inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare, emisă de pârâtul Consiliul Local Satu Mare, în ceea ce privește dispoziția de însușire a inventarului domeniului public al Municipiului Satu Mare referitor la imobilele construcții înscrise în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x și în C.F. nou x Satu Mare, situate în Satu Mare, str. x, constând în:

- Birourile 6 parter, în suprafață de 5,45 mp și 7 parter, în suprafață de 17,26 mp precum și biroul 24 etaj în suprafață de 5,28 mp conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D. din clădirea grup exploatare, P+1 etaj, 2x18,35x11,10x3,5, pereți portanți din cărămidă, planșeu din beton, tâmplărie din lemn și metal, pardoseală din parchet și beton monolit în hol și coridor, încălzire centrală fără centrală termică proprie, instalație electrică, instalație sanitară, instalație pentru telefon 12 buc. înscrisă în bilanțul contabil al Întreprinderii Județene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x și cota parte corespunzătoare din părțile comune aferente acestora;

- Biroul 32 în suprafață de 18,32 mp, biroul 33 în suprafață de 19,29 mp și biroul 34 în suprafață de 12,01 mp, conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D., din anexă clădire P+1 - 2x54,3x9,3x36 înscrisă în bilanțul contabil al Întreprinderii Județene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x și cota parte corespunzătoare din părțile comune aferente acesteia.

A anulat în parte nr. crt. 937 și 941 din anexa 2 a H.G. nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al Județului Satu Mare, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Satu Mare în ceea ce privește dispoziția de însușire a inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare referitor la imobilele construcții înscrise în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x și în C.F. nou x Satu Mare, situate în Satu Mare, str. x, constând în:

- Birourile 6 parter, în suprafață de 5,45 mp și 7 parter, în suprafață de 17,26 mp precum și biroul 24 etaj în suprafață de 5,28 mp conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D. din clădirea grup exploatare, P+1 etaj, 2x18,35x11,10x3,5, pereți portanți din cărămidă, planșeu din beton, tâmplărie din lemn și metal, pardoseală din parchet și beton monolit în hol și coridor, încălzire centrală fără centrală termică proprie, instalație electrică, instalație sanitară, instalație pentru telefon 12 buc. înscrisă în bilanțul contabil al Întreprinderii Județene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x și cota parte corespunzătoare din părțile comune aferente acestora;

- Biroul 32 în suprafață de 18,32 mp, biroul 33 în suprafață de 19,29 mp și biroul 34 în suprafață de 12,01 mp conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D. din anexă clădire P+1 - 2x54,3x9,3x36 înscrisă în bilanțul contabil al Întreprinderii Județene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x și cota parte corespunzătoare din părțile comune aferente acesteia;

Totodată a respins, ca nefondate, celelalte pretenții și i-a obligat pe pârâții Consiliul Local Satu Mare și Municipiul Satu Mare la plata în favoarea reclamantei a sumei de 2000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.

Împotriva sentinței civile nr. 74/CA/2021 din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanta A. S.A. prin B., pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General și de pârâții Consiliul Local Satu Mare și Municipiul Satu Mare prin Primar.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a solicitat prin cererea formulată, admiterea recursului și casarea in parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate, în fond și în recurs.

În motivare a susținut că nelegal prima instanță a admis doar în parte cererea de chemare în judecată, respingând acțiunea în ceea ce privește imobilul cu destinația "hală pentru reparat taxiuri " și imobilul teren și acordând doar parțial cheltuielile de judecată ocazionate și justificate .

Din probele administrate în cauză a rezultat, contrar celor reținute de prima instanță, că S.C. A. S.A. a preluat din patrimoniul Întreprinderii Județene de Transport Local Satu Mare toate spațiile menționate în petitul acțiunii - inclusiv clădirea cu destinație de hală reparații taximetre în suprafață de 208,54 mp., cu dimensiunile L=12,3m, l= 18,7m - spațiul în care se efectua - întreținerea și repararea mașinilor proprii, a taximetrelor și se prestau prestări servicii de reparare mașini către populație .

S.C. A. S.A. s-a înființat prin Decizia nr. 50/1991, emisă de Prefectura Județului Satu Mare, începând cu data de 01.02.1991. La aceeași dată, în baza Legii nr. 15/1990, s-au înființat și Regia Autonoma Județeană de Transport Urban de Persoane "E." Satu Mare și respectiv Societatea comerciala pe acțiuni pentru Transport Mărfuri S.A. Satu Mare. Patrimoniul fostei Întreprinderi Județene de Transport Local Satu Mare - societate cu capital integral de stat la acea dată - a fost preluat prin divizare, de cele trei entități juridice nou create, fiecare societate dobândind activul și pasivul aferent obiectului său de activitate .

Din fișele mijloacelor fixe, depuse la dosarul primei instanțe - clădire grup exploatare - compusă din clădire parter+ etaj (nr. inventar x) și -clădire hala de mașini din cărămidă și anexă clădire P+1 - compusă din clădire parter + anexă clădire parter +etaj - (nr. de inventar x) - rezultă că aceste imobile au trecut în patrimoniul S.C. A. S.A., la data divizării Întreprinderii Județene de Transport Local Satu Mare, și,respectiv, înființării A. S.A..

Cu toate acestea, din ambele mijloace fixe, S.C. A. S.A. folosește doar spatiile aferente obiectului său de activitate - respectiv 3 birouri - din imobilul cu nr. de inventar x și 3 birouri și hala de reparații mașini-din imobilul cu nr. de inventar x, restul spatiilor din cele două mijloace fixe fiind deținute de actualul E. S.A..

Ambele mijlocare fixe au fost înscrise în mod nelegal pe inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiului Satu Mare și date în concesiune E. S.A., de vreme ce, la data înființării S.C. A. S.A. și a societății de transport public local, au fost atribuite S.C. A. S.A. - conform celor două fișe depuse la dosarul cauzei, avute în vedere de ambii experți - F. și D.-la întocmirea expertizelor dispuse în cauză.

Mijlocul fix - clădire hala de mașini din cărămidă – cu nr. de inventar x - are în compunere atât partea edificată inițial, respectiv clădire pentru hală reparații mașini - Corp A parter (în suprafață de 1.478,15 mp) și clădire administrativă-Corp B parter +etaj (în suprafață totală de 1.010 mp), cât și clădirile edificate ulterior (în prelungirea clădirii inițiale) -și anume clădire pentru hală reparații mașini Corp A parter – (hală reparații taximetre)-construită, potrivit expertizei întocmite de expert D. în anul 1984 și corpul B - hală reparații, edificată în anul 1990.

Clădirile-hală reparații mașini Corp A parter - hală reparații taximetre și copul B - hală reparații nu au primit alte numere de inventar, până la data divizării, așa cum rezultă din lista de inventar și planul de situație, înscrisuri anexate recursului, dar și din adresa nr. x/13.07.2021 emisă de E. S.A..

Așa cum rezultă din expertiza întocmită de expert D., din mijlocul fix cu nr. de inventar x -raportat la obiectul său de activitate, S.C. A. S.A. a preluat și folosește doar hala de reparații taximetre - Corp A parter în suprafață de 208,54 mp, iar din anexa clădirii P+1- cu suprafața de 505 mp la parter și 505 mp la etaj (total 1.010 mp) - a preluat și folosește - 3 birouri în suprafața totală de 265 mp.

Potrivit documentului intitulat "Releveul - hală întreținere și reparații auto -Corp A-întocmit de Biroul investiții sing. G.", întocmit la data divizării Întreprinderii Județene de Transport Local Satu Mare, hala de reparații taximetre a fost atribuită S.C. A. S.A..

Din adresele emise de E. S.A. rezultă că S.C. A. S.A. folosește din 1991 și până în prezent hala de reparații taximetre și că acest spațiu face parte din mijlocul fix cu nr. de inventar x.

Acest fapt este confirmat și de documentul intitulat "Situația privind stabilirea dobânzilor legale aferente sumelor achitate cu titlu de taxă cădiri și taxă teren "-înscris întocmit de E. S.A. pentru încasarea sumelor achitate de aceasta pentru mijloacele fixe cu nr. de inventar x și x - deținute de S.C. A. S.A. .

Pentru nr. de inventar 1003 S.C. A. S.A. a achitat E. S.A. impozit pe clădire, dar și taxă pentru teren pentru suprafața de 279,63 mp, ceea ce înseamnă:

- 56,6 mp -din anexa: clădire P+1 (cele trei birouri - biroul 32, biroul 33 și biroul 34, conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D.) dar și

- 208,54 mp(conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D.) sau 211,51 mp - conform Releveului hală întreținere și reparații auto -Corp A-întocmit de Biroul investiții sing. G..

Prin cererea de chemare în judecată a fost invocat dreptul de proprietate al S.C. A. S.A. -din mijlocul fix cu nr. de inventar x- pentru suprafața utilă de 265,14 mp -cele trei birouri -biroul 32, biroul 33 și biroul 34 și respectiv hala de reparații taximetre-și părți comune în suprafață utilă de 158.26 mp (casa scării, grup sanitar, coridor) .

Hala de reparații taximetre nu se află pe lista de inventar a E. S.A. - lista bunurilor date în administrare de către Municipiul Satu Mare, în baza contractului de concesiune nr. x/2011 -, ceea ce, de asemenea, dovedește că acest spațiu face parte din patrimoniul S.C. A. S.A..

Contrar celor reținute, hala de reparații taximetre este evidențiată, atât în bilanțul contabil încheiat la data de 31 ianuarie 1991, cât și și în bilanțurile încheiate ulterior- până în prezent, împrejurare care rezultă atât din cuprinsul situațiilor financiare întocmite de S.C. A. S.A. depuse la dosarul cauzei, din dosarul de privatizare, dar și din expertiza întocmită de expert contabil F., astfel că prima instanță a aplicat în mod greșit legea, constatând că acest spațiu nu se află în proprietatea A. S.A..

Din Schița întocmită de H. (pentru extinderea halei -proprietatea societății de transport urban) în luna aprilie 1990, anexată de doamna expert D. Raportului de expertiză întocmit - rezultă că hala de reparații taximetre - era la acea dată parte componentă din "hala de întreținere existentă" cu nr. de inventar x. Hala de reparații taximetre este identificată între punctele 1-3 și se suprapune in totalitate cu hala atribuită S.C. A. S.A. -conform "Releveului - hală întreținere și reparații auto Corp A întocmit de Biroul investiții sing. G.". Din Schița întocmită de H. reiese că acest spațiu era destinat reparării mașinilor mici, spre deosebire la spațiul dintre punctele 3-8-atribuit societății pentru transport urban care este pentru repararea autobuzelor - a se vedea dimensiunile cele trei dreptunghiuri amplasate în interiorul halelor (care reprezintă mijloacele de transport) dintre punctele 1-3 și respectiv dimensiunile celor patru dreptunghiuri amplasate intre punctele 3-8 (mult mai mari, care reprezintă autobuzele și respectiv troleibuzele).

S.C. A. S.A. este proprietara halei de reparații taximetre, aceasta nu a intrat legal în patrimoniul domeniului public la municipiului Satu Mare și deci acțiunea formată trebuia admisă în totalitate. Prima instanța nu a făcut o corectă aplicare a legii, iar motivarea sentinței este inexactă, cuprinde motive contradictorii și străine cauzei.

Curtea de Apel Oradea a făcut o aplicare greșită a legii și în ceea ce privește terenul aferent construcțiilor. Includerea acestui teren pe lista bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiul Satu Mare este nelegală.

S.C. A. S.A. fiind proprietara construcțiilor, avea în folosință terenul aferent pentru desfășurarea propriului obiect de activitate și deci este îndreptățită la dobândirea în proprietate a terenului, prin solicitarea emiterii unui certificat de atestare a dreptului de proprietate, în baza HGR nr. 834/1991.

Prima instanță a aplicat în mod greșit și dispozițiile art. 453 din C. proc. civ. privind cuantumul cheltuielilor de judecată acordate .

Pe de o parte acțiunea trebuia admisă și pârâții trebuiau obligați la plata integrală a acestora .

Pe de altă parte, prima instanța a omis acordarea -chiar și în parte -a taxei de timbru achitată de reclamanta recurentă, făcând trimitere doar la onorariile achitate experților.

În opinia recurentei se impune obligarea și a Guvernului României la plata cheltuielilor de judecată, întrucât pârâtul s-a opus admiterii acțiuni, chiar și după comunicarea înscrisurilor care dovedeau legalitatea și temeinicia cererii.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Pârâtul Guvernul României consideră sentința civilă atacată netemeinică și nelegală, în condițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Critică soluția instanței de fond prin raportare la faptul că aceasta trebuia să ia în considerare ipoteza potrivit căreia, prin hotărârea de Guvern și prin hotărârile autorităților publice locale nu se delimitează proprietatea unităților administrativ-teritoriale de proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat. Prin aceste acte administrative, consiliile locale/județene stabilesc doar regimul juridic diferențiat (proprietatea publică sau proprietatea privată) numai cu privire la bunurile lor, voința juridică a includerii bunurilor în domeniul public de interes local sau județean aparținând, deci, autorităților locale.

De altfel, intervenția Guvernului asupra inventarelor astfel cum au fost ele însușite prin acte ale autorităților locale, în sensul adăugării sau eliminării unor bunuri ar fi reprezentat o ingerință în autonomia locală, consacrată prin Constituție și prin Legea nr. 215/2001, în vigoare la data adoptării hotărârii de Guvern contestate, în prezent transpusă în dispozițiile O.U.G. nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cât și o depășire a atribuțiilor conferite prin Legea nr. 213/1998, cu același regim legislativ ca precedenta lege.

Efectul juridic al actului emis de autoritatea centrală este doar de atestare a regimului juridic al proprietății publice diferențiat de regimul juridic al proprietății private, ce aparține tot unității administrativ-teritoriale.

Așadar, în speță, nu poate fi reținut ca întemeiat motivul de nelegalitate invocat de către reclamantă, în sensul în care hotărârea de Guvern este susceptibilă de a-i produce o vătămare în propriile interese. În acest sens, consideră că, în mod eronat, instanța de fond a concluzionat în sensul că, pe calea atestării inventarului bunurilor proprietate publică a unei unități administrative-teritoriale s-a produs încălcarea dreptului de proprietate, actele administrative emise cu nerespectarea unui astfel de drept de proprietate fiind lovite de nulitate.

Mai mult decât atât, la elaborarea actului au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 555/2001 (în vigoare la data respectivă), proiectul actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea acestuia și de către Ministerul Justiției care, potrivit art. 8 alin. (6) din Regulament, "avizează proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalității, încheind succesiunea operațiunilor din etapa de avizare".

Totodată, a amintit, cu titlul de exemplu, faptul că prin Decizia nr. 1031/2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, Curtea Constituțională a reținut că: "pentru ca aceste bunuri din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale să fie inventariate și confirmate ca aparținând acestui domeniu, este necesar să existe acte administrative unilaterale de atestare a acestei situații, aceste acte fiind hotărârea Consiliului Local/Județean."

Referitor la actele administrative emise de Guvern, Curtea a statuat că acestea "doar confirmă regimul juridic al unor bunuri ce au fost enumerate în acte ale autorităților publice locale", deci nu au efect constitutiv de drepturi.

În concluzie, având în vedere argumentele anterior menționate, solicit admiterea recursului și, pe cale de consecință, modificarea sentinței civile nr. 74/CA, pronunțată la data de 23.06.2021 de către Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2019, în sensul respingerii ca neîntemeiat a capătului de cerere privind anularea în parte a H.G. nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al județului Satu Mare, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Satu Mare, în ceea ce privește nr. crt. 937 și 941 din Anexa nr. 2.

Municipiul Satu Mare, prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, prin președintă de ședință I., ca autoritate a administrației publice locale au formulat, de asemenea, recurs împotriva sentinței civile nr. 74/CA/23.06, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună

- admiterea recursului;

- casarea în parte a sentinței civile recurate, cu consecința:

- trimiterii cauzei spre rejudecare Curții de Apel Oradea;

- cu cheltuieli de judecată;

Critică, pe motive de nelegalitate hotărârea instanței de fond, apreciind că au fost încălcate respectiv aplicate greșit următoarele norme juridice: prevederile art. 20 alin. (2) din Legea 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, potrivit căreia:

"Bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobândite cu alt titlu".

Instanța de fond a interpretat prevederea legală mai sus citată, apreciind că toate bunurile înregistrate în patrimoniul societății comerciale sunt, de jure, proprietatea acesteia.

Și, pornind de la acest raționament, a apreciat dovedită de către intimata- reclamantă, existența în patrimoniul acesteia la data divizării, a bunurilor imobile în privința cărora a admis acțiunea introductivă, si, pe cale de consecință, proprietatea intimatei asupra lor.

În interpretarea recurenților (Municipiul Satu Mare, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare), sunt proprietatea societății comerciale doar bunurile din patrimoniul societății dobândite cu titlul de drept de proprietate.

Excepția cuprinsă în teza finală a art. 20 alin. (2) (cu excepția celor dobândite cu alt titlu) consacră, în mod incontestabil posibilitatea înregistrării în patrimoniul societății comerciale a unor bunuri deținute de societate cu alt titlu decat cel de proprietate.

Instanța de fond, prin probațiunea încuviințată în cauză a verificat doar înregistrarea bunurilor imobile în patrimoniul respectiv în contabilitatea intimatei- reclamante, fără a verifica în concret, în functie de modalitatea de dobândire originară, dacă acestea sunt/erau deținute de intimata-reclamantă cu titlul de proprietate sau cu alte titluri juridice.

Obiecțiunile/cerere de completare a expertizei, formulate de recurenta- pârâtă Municipiul Satu Mare în fața instanței de fond, și care vizau tocmai aspectele referitoare la actele în baza cărora bunurile au fost înscrise în patrimoniul intimatei -reclamante, si, mai ales titlul în baza căruia au fost efectuate înscrierile, au fost respinse ca neutile cauzei de către instanța de fond.

Din această perspectivă, aplicând în mod greșit prevederea legală mai sus citată, instanța de fond a apreciat în mod eronat și în lipsa oricăror dovezi concludente, că intimata-reclamantă deține în proprietate bunurile imobile pentru care a fost admisă în parte acțiunea introductivă.

În realitate, titlul și modalitatea de dobândire a bunurilor imobile enumerate de intimata-reclamantă prin acțiunea introductivă, nu a făcut deloc obiectul cercetării judecătorești, soluția instanței de fond fiind criticabilă din această perspectivă.

Soluția instanței de fond de obligare la plata cheltuielilor de judecată doar a recurenților-pârâți Municipiul Satu Mare și Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, cu exonerarea intimatei- pârâte Guvernul României, este criticabilă întrucât potrivit art. 455 C. proc. civ. -" Dacă în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei".

În sensul textului de lege, pentru a se stabili dacă plata cheltuielilor de judecată se datorează "egal, proporțional sau solidar’’ este necesar să se stabilească poziția procesuală a părților, respectiv natura raportului juridic existent între ele, în așa fel încât fiecare să fie obligată la plata cheltuielilor provocate prin apărarea sa în proces.

Or, având în vedere că în prezenta cauză Guvernul României are calitatea de pârât și s-a opus admiterii acțiunii apreciază că instanța de fond nu a ținut cont prevederile art. 455 C. proc. civ., în sensul obligării și acestuia la plata, în solidar, a cheltuielilor de judecată.

Pentru considerentele de mai sus solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței civile nr. 74/CA/2021 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar cu numărul de mai sus, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

In drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., textele legale invocate în cuprinsul recursului.

Recurenta-intimată S.C. A. S.A. a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarant în cauză de către recurenta-pârâtă Municipiul Satu Mare șim Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.

De asemenea, recurentele-pârâte Municipiul Satu Mare și Consiliul Local al Municipiului Satu Mare au depus întâmpinare față de recursul promovat de recurenta-intimată S.C. A. S.A., solicitând respingerea acestuia.

Recurenta-intimată S.C. A. S.A. a formulat și răspuns la întâmpinare.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate a apărărilor expuse în întâmpinari, precum și a cadrului legal incident speței deduse judecății, Înalta Curte apreciază recursurile ca fondate, pentru considerentele ce succed:

În mod greșit a fost admisă în parte acțiunea promovată.

Reține Înalta Curte că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare în data de 01.10.2019, reclamanta S.C. A. S.A., prin lichidator judiciar B. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții pârâții Consiliul Local Satu Mare, Municipiul Satu Mare și Guvernul României, să pronunțe o hotărâre prin care să dispună anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Satu Mare nr. 62/18.09.2002 privind însușirea inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare, și anume a poziției din anexa care face parte integrantă din hotărâre cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren și construcții edificate pe acest teren - înscris în CF vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x și în CF nou x, situat în Satu Mare str. x și respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părții din imobil - care este proprietatea reclamantei și anume șase birouri, hol, hala reparații taximetre și cotă parte din casa scărilor, coridor, hol- lotul x - apartamentul 2 și lotul x - apartamentul 2, din documentația topografică întocmite de expert topograf C.; anularea în parte a Hotărârii Guvernului României nr. 967/05.09.2002 privind atestarea domeniului public al județului Satu Mare, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Satu Mare și anume a poziției din anexa care face parte integrantă din hotărâre, cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren și construcții edificate pe acest teren - înscris în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cad. x și în C.F. nou x - imobil situat în Satu Mare, str. x și respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părții din imobilul situat în Satu Mare, str. x și care este proprietatea reclamantei și anume - șase birouri, hol, hala reparații taximetre și cotă parte din casa scărilor, coridor, hol; dezmembrarea imobilului întabulat în C.F. nr. x, cu nr. cadastral x, în suprafață de 25174 mp - în acte și suprafață măsurată de 25673 mp - căruia în natură îi corespunde - teren și 11 construcții situat în Satu Mare, conform documentației de dezlipire și documentației cadastrale de apartamentare întocmită de expert topograf C. în trei loturi x lotul l - în suprafață de 233 mp, cu construcția C2 - sediul administrativ P+1E, cu acces prin lotul x; lotul 2 - în suprafață de 2600 mp cu construcția C8-atelier reparații auto P+1E și P, cu acces prin lotul x și lotul x - cu suprafața din acte de 22341 mp și suprafața măsurată de 22840 mp cu construcțiile Cl, C3, C4, C5, C6, C7, C9, C10 și C11; apartamentarea construcției C2 din imobilul format lot x în -apartamentul nr. x -cu suprafața utilă de 286,80 mp; apartamentul 2-cu suprafața utilă de 27,99 mp și părți comune în suprafață utilă de 50, 12mp (hol, casa, scării, grup sanitar); apartamentarea construcției C8 din imobilul nou format lot x în: apartamentul nr. x -cu suprafața utilă de 2370,93 mp, apartamentul nr. 2-cu suprafața utilă de 265,14 mp și părți comune în suprafață utilă de 158.26 mp (casa scării, grup sanitar, coridor); să constate că reclamanta este proprietara unei părții din imobil - și anume șase birouri; hol, hala reparații taximetre și cotă parte din casa scărilor, coridor, hol- respectiv lotul I -apartamentul 2, cu acces prin lotul x și lotul x - apartamentul 2, cu acces prin lotul x din documentația topografică întocmite de expert topograf C.; să rectifice cartea funciară nr. x în sensul radierii întabulării dreptului de proprietate înscris în favoarea Municipiului Satu Mare asupra întregului imobil și înscrierea corectă, conform situației juridice reale, în sensul întabulării dreptului de proprietate în favoarea reclamantei asupra lotului I - apartamentul 2 (două birouri - la parter și un birou la etaj și părți comune - hol și casa scării), cu acces prin lotul x și asupra lotului x - apartamentul 2 (magazie piese metalice -la parter și trei birouri și hol -la etaj și părți comune-casa scării, grup sanitar și coridor), cu acces prin lotul x, din documentația topografică întocmite de expert topograf C. și în favoarea Municipiului Satu Mare asupra lotului I -apartamentul nr. x (8 birouri, centrala termică, grup sanitar -la parter; 8 birouri, coridor, grup sanitar la etaj și părți comune-hol și casa scării, lotului x -apartamentul nr. x (ateliere, vestiare, birouri-și și părți comune-casa scării, grup sanitar și coridor) și asupra lotului 3.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea motivat de împrejurarea că dreptul de proprietate al recurentei-reclamante asupra imobilelor rezultă din înscrisurile aflate la dosar care atestă că, la data înființării acesteia, prin decizia de înființare, I s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilelor folosite la momentul respectiv, potrivit obiectului de activitate și evidențiate în evidența contabilă la momentul specificat în actul de înființare.

Înalta Curte găsește întemeiate recursurile recurenților-pârâți potrivit dispozițiilor articolului 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ., "când hotărârea a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

Astfel, conform dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale,

"Bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobândite cu alt titlu."

Instanța de fond a interpretat în mod eronat prevederea legală mai sus citată, apreciind că toate bunurile înregistrate în patrimoniul societății comerciale sunt, de drept, proprietatea acesteia.

Este pertinent așadar, argumentul recurenților-pârâți în sensul că, pornind de la raționamentul conform căruia toate bunurile înregistrate în patrimonial societății sunt și proprietatea sa, a apreciat dovedită de către intimata-reclamantă, existența în patrimoniul acesteia la data divizării, a bunurilor imobile în privința cărora a fost admis .

Excepția cuprinsă în teza finală a art. 20 alin. (2) (cu excepția celor dobândite cu alt titlu) consacră, în mod incontestabil posibilitatea înregistrării în patrimoniul societății comerciale a unor bunuri deținute de societate cu alt titlu decât cel de proprietate.

Instanța de fond a verificat exclusiv înregistrarea bunurilor imobile în patrimoniul respectiv în contabilitatea intimatei- reclamante, fără a verifica în concret, în funcție de modalitatea de dobândire originară, dacă acestea sunt/erau deținute de intimata-reclamantă cu titlul de proprietate sau cu alte titluri juridice.

Din această perspectivă, aplicând în mod greșit prevederile legale amintite, instanța de fond a apreciat în mod eronat că intimata-reclamantă deține în proprietate bunurile imobile pentru care a fost admisă în parte acțiunea introductivă.

În realitate, titlul și modalitatea de dobândire a bunurilor imobile enumerate de intimata-reclamantă prin acțiunea introductivă, nu a făcut obiectul cercetării judecătorești, astfel că nu s-a efectuat o completă cercetare a fondului.

Așadar, în mod eronat, instanța de fond a concluzionat în sensul că, pe calea atestării inventarului bunurilor proprietate publică a unei unități administrativ -teritoriale s-a produs încălcarea dreptului de proprietate, actele administrative emise cu nerespectarea unui astfel de drept de proprietate fiind lovite de nulitate, fără să cerceteze existența motivelor de nulitate invocate.

Înalta Curte apreciază că recurenta-reclamantă nu a făcut dovada în fața primei instanțe ca a fost proprietar asupra imobilelor iar instanța de fond nu a stabilit dacă aceasta își dovedește vătămarea prin existența în patrimoniul său a unui titlu de proprietate valabil, hotărârea fiind pronunțată cu nesocotirea normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor Legii nr. 15/1990.

În consecință, Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că, potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursurile și va casa sentința, cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Cu ocazia rejudecării, instanța de trimitere urmează să verifice dacă și în ce mod subzistă motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată, precum și apărările invocate prin întâmpinările depuse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanta A. S.A. prin B., de pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General și de pârâții Consiliul Local Satu Mare și Municipiul Satu Mare prin Primar împotriva sentinței nr. 74/CA/2021 din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 noiembrie 2022.