ÎCCJ, Decizia nr. 256/2023

Ședința publică din data de 6 noiembrie 2023

Asupra recursului, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia nr. 2140 din 27 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-au respins, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de revizuenții-intimați-pârâți Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare prin Primar și Primarul Municipiului Satu Mare, precum și de revizuenții intimați-intervenienți A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J., împotriva deciziei nr. 830 din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

În motivare, s-a reținut că decizia nr. 830/2022 nu înfrânge autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 390/2022, deoarece, în cauză, este vorba despre două proceduri distincte și paralele, impediment la executarea hotărârii de demolare reprezentând numai depunerea documentației, astfel că revizuirea în raport cu decizia nr. 390/2022 este inadmisibilă.

Împotriva acestei decizii, revizuenții A., B., C., K., D., E., F., G., H., I. și J. au formulat recurs, înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2023.

Astfel, prin cererea de recurs, recurenții solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile atacate, admiterea cererilor de revizuire și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de recurs. Invocă incidența în cauză a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Recurenții consideră că instanța de revizuire a făcut o analiză formală a motivelor de revizuire invocate și nu a analizat întregul istoric al raporturilor judiciare și a problematicii cauzei.

În opinia recurenților, instanța de revizuire a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece s-a raportat în mod greșit la principiul triplei identități de părți, cauză și obiect.

Recurenții susțin că existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată în cadrul unui alt proces, cu putere de lucru judecat, când se invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleași părți, să se discute același obiect și aceeași cauză. Învederează că nu este necesară existența triplei identități de părți, cauza și obiect, ci este necesară doar probarea identității între problema soluționată irevocabil și problema dedusă judecății, instanța de judecată fiind ținută să pronunțe aceeași soluție. În caz contrar, s-ar ajunge la situația încălcării componentei res judicata a puterii de lucru judecat

Face referire la jurisprudența C.E.D.O. care a stabilit că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, fapt ce reprezintă o expresie a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția C.E.D.O.

În continuare, recurenții prezintă hotărârile pretins a fi contrare arătând că cererea de revizuire este admisibilă, raportat la prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deoarece între cele două hotărâri arătate au aceleași obiect, părți și cauză.

Împotriva deciziei nr. 2140 din 27 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal pronunțate în dosarul nr. x/2022, au formulat recurs și revizuenții Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare prin Primar și Primarul Municipiului Satu Mare.

Prin memoriul de recurs, s-a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată.

3.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., autorii căii de atac susțin faptul că decizia recurată, pe de o parte, este insuficient motivată, iar, pe de altă parte, cuprinde considerente contradictorii, precum și unele străine de natura cauzei.

3.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea și cu aplicarea greșită a normelor de drept material, în ceea ce privește, în special, modalitatea în care instanța s-a raportat la principiul triplei identități de părți, cauză și obiect.

Aceștia consideră că pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătorești irevocabile privind soluționarea unei probleme juridice nu este necesară existența triplei identități de părți, cauză și obiect, ci este necesară doar probarea identității între problema soluționată irevocabil și problema dedusă judecății, instanța de judecată fiind ținută să pronunțe aceeași soluție, deoarece, în caz contrar s-ar ajunge la situația încălcării componenței res judicata a puterii de lucru judecat.

Face referire la practica CEDO care a stabilit că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6.1 din Constituție.

4.1. Intimații L., M., N. și O. au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului promovat de recurenții Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare prin Primar și Primarul Municipiului Satu Mare ca nefondat.

Aceștia arată că hotărârea instanței de revizuire este temeinică și legală, revizuirea nefiind admisibilă, deoarece, în mod judicios, instanța a stabilit că în cauză nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză între cele două hotărâri pretins a fi contrare.

În plus de aceasta, în speță nu este îndeplinită nici condiția ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat, sau dacă aceasta a fost invocată, să nu se fi analizat. Învederează că excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă din dosarul nr. x/2010 a Tribunalului Satu Mare a fost ridicată de către revizuenții din prezenta cauză, iar instanța, respectiv Tribunalul Satu Mare prin încheierea din 12.04.2022 și sentința civilă nr. 270/2022/CA și Curtea de Apel Oradea prin decizia nr. 830/CA/2022-R s-au pronunțat în același sens, respectiv, au respins excepția.

4.2. Recurenții A., B., C., K., D., E., F., G., H., I. și J. au formulat întâmpinare la cererea de recurs formulată de recurenții Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, Municipiul Satu Mare, prin Primar, și Primarul Municipiului Satu Mare, prin care au arătat că susțin poziția procesuală a acestora și că solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de recurs.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Cu titlu prealabil, Înalta Curte arată că, în raport de împrejurarea că în cele două memorii de recurs se regăsesc critici de nelegalitate comune, subsumate cazurilor de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., va proceda la analizarea acestora în mod grupat.

Analizând recursurile deduse judecății, în limitele controlului de legalitate, raportat la criticile formulate și la prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru cele ce urmează:

II.1. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Obligativitatea motivării hotărârii constituie o condiție a procesului echitabil prevăzută de art. 21 din Constituție și respectiv art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Contrar susținerilor recurenților, instanța de revizuire, după analizarea hotărârilor pretins a fi contrare, a respins cererea constând că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale revizuirii, în raport cu dispozițiile art. 513 alin. (3) coroborat cu art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte constată că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este nefondat.

II.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material")

Examinând criticile dezvoltate în susținerea recursurilor, în sensul că instanța de revizuire a interpretat în mod greșit prevederile art. 431 alin. (2) coroborat cu cele ale art. 430 alin. (2) și prin raportare la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea se încadrează în realitate și se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

II.3. Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității"),

Motivul de casare în discuție are în vedere neregularități procedurale, precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului, în speță, principiul dreptului la apărare și principiul dreptului la un proces echitabil.

Subsumat motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenții susțin faptul că instanța de revizuire a statuat greșit cu privire la neîndeplinirea cerințelor de admisibilitate ale cererii pe care a dedus-o judecății pe temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că motivul de recurs analizat este nefondat.

Suplimentar față de cele reținute de instanța de revizuire a cărei motivare va fi complinită de prezentele considerente, se reține că, în ceea ce privește cazul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi promovată dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Rațiunea reglementării remediului juridic prevăzut de textul menționat o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare, în litigii diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală creată de existența hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul menționat.

În sensul ipotezei reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat presupune existența triplei identități: de cauză, de obiect și de părți, așa cum prevăd dispozițiile art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect".

Examinând cauza de față prin prisma acestor considerații teoretice, se constată, contrar susținerilor recurenților, că nu există tripla identitate în privința părților, obiectului și cauzei.

Înalta Curte reține că, în speță, s-au formulat două cereri de revizuire împotriva deciziei civile nr. 830/CA din 12.12.2022-R pronunțate de Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2021.

În prima cerere, s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 830/CA din 12.12.2022-R, cu motivarea că încalcă autoritatea de lucru judecat în raport cu decizia civilă nr. 390 din 14.07.2022 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2016.

În cea de-a doua cerere, s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 830/CA din 12.12.2022-R, cu motivarea că încalcă autoritatea de lucru judecat în raport cu sentința civilă nr. 2800/03.11.2011 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2010.

Înalta Curte reține că în dosarul în care s-a pronunțat decizia nr. 830/2022 s-a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 270/CA/2022 a Tribunalului Satu Mare, s-a casat sentința și, în rejudecare, a fost admisă acțiunea reclamanților, iar pârâții au fost obligați să pună pe ordinea de zi a primei ședințe a consiliului local Satu Mare discutarea documentației solicitate de reclamanți, respectiv adoptarea PUD pentru "clădire de locuit P+3E cu 10 apt", având ca amplasament orașul Satu Mare, str. x.

Așa cum în mod corect s-a menționat în decizia contestată în prezenta cauză, prin sentința civilă nr. 270/CA/2022, judecătorul s-a pronunțat asupra autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr. 2800/03.11.2011 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2010, precum și cu privire la efectul pozitiv al lucrului judecat față de sentința civilă nr. 1869/2010 a aceluiași tribunal.

Așa cum s-a argumentat în cuprinsul deciziei nr. 830/12.12.2022, Curtea de Apel Oradea, ca instanța de recurs, a raționat că soluția de respingere a excepției autorității de lucru judecat este corectă.

Ca atare, contrar susținerilor recurenților din cauza de față, în cel de-al doilea dosar a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, iar instanțele investite s-au pronunțat cu privire la aceasta. Ca atare, recurenții nu mai puteau să invoce aceeași excepție în raport cu sentința civilă nr. 2800/03.11.2011 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2010.

În legătură cu încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 390/14.07.2022 pronunțate de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr. x/2016, instanța care analizat cererea de revizuire a verificat existența triplei identități de părți obiect și cauză.

În concret, contrar susținerilor recurenților, instanța a reținut faptul că, prin decizia nr. 390/2022 a Tribunalului Satu Mare s-a menținut în parte sentința civilă în nr. 2463/01.07.1019 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. x/2016, în sensul obligării la demolarea imobilului construcție bloc de locuințe P+3E cu 15 apt, situat în orașul Satu Mare, str. x.

Așadar, în mod justificat, instanța de revizuire a concluzionat în sensul că între decizia nr. 830/12.12.2022 și decizia nr. 390/14.07.2022 există identitate de părți, însă nu există identitate de obiect și cauză.

Cu alte cuvinte, în dosarul în care s-a pronunțat decizia nr. 830/12.12.2022 s-a cerut cenzurarea refuzului nejustificat al autorității publice locale competente de a pune pe ordinea de zi a consiliului local discutarea documentației solicitate de reclamanți, iar în dosarul în care s-a pronunțat decizia nr. 390/14.07.2022 s-a cerut demolarea aceluiași imobil. Ca atare, chiar în contextul în care este vorba despre același imobil nu se poate reține existența identității de obiect între cele două dosare.

Referitor la cauza celor două litigii, se reține că cererea de demolare a imobilului s-a solicitat ca urmare a întocmirii procesului-verbal de constatare și contravenție nr. x din 20.05.2008, prin care s-a constatat nerespectarea autorizației de construire, fiind aplicată sancțiunea contravențională de 3.000 RON amendă, s-a dispus oprirea lucrărilor, intrarea în legalitate și prezentarea dispozițiilor de șantier. Întrucât contravenienții nu au intrat în legalitate, prin prezentarea unei documentații legale, s-a dispus demolarea imobilului.

Cererea prin care s-a solicitat constatarea refuzului nejustificat de a se introduce pe ordinea de zi a primei ședințe a Consiliului local a PUD-ului și a se emite o hotărâre în acest sens, a avut ca premisă exprimarea explicită a autorității competente a voinței de a nu rezolva o cerere referitoare la un drept pretins de către reclamant, cerere întemeiată pe dispozițiile Legii contenciosului administrativ.

Așadar, se constată că, în cele două litigii, cauza celor două acțiuni este diferită, iar pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care se obligă autoritatea publică competentă să pună pe ordinea de zi a ședinței consiliului local a cererii reclamantului nu este împiedicată de existența unei hotărâri de demolare a imobilului, întrucât, așa cum a reținut instanța de revizuire, demolarea poate fi dispusă de către instanță în lipsa intrării în legalitate, prin obținerea documentației.

Față de cele ce preced, rezultă faptul că între cele două litigii nu a existat identitate de obiect și cauză, împrejurare de natură să atragă inadmisibilitatea revizuirii, așa cum se susține de către recurenții din prezenta cauză.

Altfel spus, este corect raționamentul instanței de revizuire potrivit căreia decizia nr. 830/12.12.2022 nu înfrânge autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 390/14.07.2022, întrucât este vorba despre două proceduri administrative și judiciare distincte.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursurile declarate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J., precum și de recurenții Municipiul Satu Mare prin Primar, Primarul Municipiului Satu Mare, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare împotriva deciziei nr. 2140 din 27 aprilie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 noiembrie 2023.