ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 964/2023

Ședința publică din data de 25 mai 2023

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 248/R din 14 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galați a anulat, ca netimbrată, contestația în anulare promovată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 166/R din 8 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila.

Împotriva deciziei civile nr. 248/R din 14 octombrie 2020 a Curții de Apel Galați, reclamantul A. a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea contestației, anularea hotărârii și reluarea judecății.

Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la 10 noiembrie 2020.

Prin încheierea din 4 decembrie 2020, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților.

La 7 iunie 2021, instanța a fixat termen pentru a pune în discuție cererea de repunere a cauzei pe rol, la 22 septembrie 2021.

Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu din 16 iunie 2021, din oficiu, curtea a dispus preschimbarea termenului de judecată de la 22 septembrie 2021, la data de 17 septembrie 2021, cu citarea părților.

La termenul de judecată din 17 septembrie 2021, instanța, din oficiu a invocat excepția perimării.

Prin decizia nr. 201/R din 17 septembrie 2021, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a admis excepția de perimare invocată de instanță din oficiu; a constatat perimat recursul formulat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 248 din 14 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila.

Împotriva deciziei nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă a declarat recurs recurentul A..

Prin decizia civilă nr. 2509 din 17 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Împotriva deciziei nr. 2263 din 17 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a formulat contestație în anulare contestatorul A..

În dezvoltarea motivului de contestație în anulare, contestatorul a arătat că decizia atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea normelor de drept procedural care reglementează procedura de citare, arătând că pentru termenul la care a fost soluționat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, nu a fost citat.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 06 februarie 2023 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluția din 07 februarie 2022, s-a stabilit termen pentru analiza contestației în anulare la data de 25 mai 2023.

La acest termen de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat două excepții procesuale, respectiv excepția netimbrării, în raport de prevederile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. raportat la art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, și, în raport de obiectul contestației în anulare, reprezentat de o decizie de anulare pronunțată în procedura de filtru, excepția inadmisibilității căii de atac în raport de prevederile art. 457 alin. (1) raportat la dispozițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 și a rămas în pronunțare asupra acestora.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând contestația în anulare, în raport de excepțiile netimbrării și inadmisibilității căii de atac, invocate de instanță din oficu, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel. ".

Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru formularea contestației în anulare se datorează taxă de timbru în cuantum de 100 RON.

Dispozițiile art. 33 din actul normativ mai sus menționat stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Prin rezoluția din data de 07 februarie 2023, Completul 10 - noul C. proc. civ. a stabilit că, pentru soluționarea contestației în anulare, contestatorul datorează o taxă de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a dispus citarea recurentului cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.

Astfel cum rezultă din adresa emisă la 28 februarie 2023 și din procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către contestator, aflat la dosar, acesta a fost citat cu mențiunile privitoare la obligația de plată, cuantumul taxei judiciare de timbru și sancțiunea în caz de neplată.

În acord cu jurisprudența instanței de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea art. 6 din Convenție față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că prin adresa comunicată la 28 februarie 2023, contestatorul a fost înștiințat despre sancțiunea anulării contestației în anulare în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum și despre posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a unei cereri de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru în condițiile O.U.G. nr. 80/2013.

Cum din actele dosarului rezultă că partea contestatoare nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de achitare a taxei judiciare de timbru și nici nu a înțeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar, în raport de dispozițiile legale menționate anterior, Înalta Curte va admite excepția de netimbrare, va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și va anula contestația în anulare, ca netimbrată.

De altfel, Înalta Curte reține și împrejurarea că prezenta contestație în anulare este și inadmisibilă în raport de prevederile art. 457 alin. (1) raportat la dispozițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

Potrivit art. 457 din C. proc. civ., căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În cauză, prin decizia civilă nr. 2509 din 15 decembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă s-a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a contestației în anulare a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care stipulează următoarele:

"în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Din interpretarea textului procedural mai sus menționat reiese că, în completul de filtru, se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din același act normativ, precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Astfel, procedura examinării admisibilității recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.

Înalta Curte reține că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text să nu fie supuse niciunei căi de atac.

Conform principiului legalității o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate, se constată că, prin excepție de la prevederile art. 503 C. proc. civ., împotriva deciziilor pronunțate în procedura de filtru, cum este și decizia nr. 2509 din 15 decembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.

În raport de toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că în cazul în care au fost invocate mai multe excepții simultan, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc, Înalta Curte va constata prioritară excepția de netimbrare a căii de atac și, admițând excepția, va anula contestația în anulare formulată de contestator.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, contestația în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2509 din 15 decembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.