ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2280/2025

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 15.11.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, anularea deciziei nr. 2569/08.07.2014 emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați și a deciziei nr. 817/08.09.2014 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, exonerarea de la plata obligațiilor fiscale accesorii în sumă de 30.164 RON, cât și exonerarea de la plata obligațiilor fiscale principale (debit) în sumă de 574.726 RON. Prin sentința civilă nr. 388/22.06.2021, Tribunalul Galați a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâte și a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană A Finanțelor Publice Galați și Direcția Generală Regioanală a Finanțelor Publice Galați, pentru autoritate de lucru judecat față de sentința nr. 571/24.06.2016 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia 3136/16.11.2017 pronunțată de Curtea de apel Galați. Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamanta A. S.A. Galați.

Hotărârea Curții de Apel Galați Prin sentința civilă nr. 1025 din data de 10 noiembrie 2022, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 416 C. proc. civ. și art. 421 C. proc. civ., a constatat perimat recursul promovat de către reclamanta A. S.A. Galați, împotriva sentinței civile nr. 388/22.06.2021 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței civile nr. 1025 din data de 10 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.A. Galați.

Apărările formulate în cauză Deși legal citate, intimatele-pârâte nu au depus întâmpinări la dosarul cauzei.

Încheierea de suspendare a judecării recursului Prin încheierea din data de 13 decembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză, s-a dispus suspendarea judecății cauzei față de lipsa părților, în raport de dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs Examinând cu prioritate excepția perimării, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă." Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din 13 decembrie 2023, a fost dispusă suspendarea judecării recursului de față, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă. Încheierea de ședință din data de 13 decembrie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 13 iunie 2024. Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.