ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 873/2023

HOTĂRÂRE

17.05.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 873/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 17 mai 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureș la data de 29.07.2022 sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., prin C. S.R.L., a solicitat întoarcerea executării silite derulate în dosarul execuțional nr. x/2014 al BEJ D., ca urmare a anulării parțiale a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit încheiat la data de 25.06.2008, prin sentința civilă nr. 4817/09.11.2017 a Judecătoriei Târgu Mureș (schimbată în parte prin decizia nr. 3410/30.06.2016 a Tribunalului Specializat Mureș, definitivă prin decizia nr. 86/18.02.2020 a Curții de Apel Târgu Mureș) și repunerea părților în situația anterioară, în sensul obligării pârâtei la restituirea sumelor de bani încasate în dispozițiilor contractuale anulate, sume actualizate cu dobânda legală, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate prevederile art. 723 și art. 453 C. proc. civ.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, a solicitat introducerea în cauză a cedentului, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Prin cererea înregistrată la data de 11.10.2022, reclamanta a solicitat extinderea cadrului procesual prin chemarea în judecată a E., în calitate de pârâtă, întrucât din întâmpinarea formulată în cauză a rezultat că între B. și E. a intervenit un contract de cesiune de creanță încheiat la data de 07.12.2021, prin care aceasta din urmă a dobândit calitatea de creditor, operațiune ce nu a fost notificată reclamantei.

Introducerea în cauză a pârâtei E. s-a realizat prin încheierea de ședință din 12.12.2022 a Judecătoriei Alba Iulia, ulterior declinării de competență dispusă de Judecătoria Târgu Mureș.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 4286/12.10.2022, Judecătoria Târgu Mureș a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

A reținut instanța că reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Curții de Apel Târgu Mureș, astfel cum rezultă din verificările efectuate în baza de date DEPABD și din extrasul de pe portalul instanțelor de judecată depus la dosarul cauzei. Prin urmare, devin aplicabile prevederile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., iar raportat la calitatea reclamantei de grefier în cadrul unei instanțe superioare, Judecătoria Târgu Mureș nu este competentă pentru soluționarea prezentei cauze, competența aparținând unei judecătorii situată în circumscripție unei curți de apel învecinate.

Prin sentința nr. 152/06.02.2023, Judecătoria Alba Iulia, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că cererea de întoarcere a executării vizează executarea silită înregistrată în dosarul nr. x/2014 al BEJ D. din Târgu Mureș. Prin urmare, Judecătoria Târgu Mureș este competentă să soluționeze cererile în legătură cu executarea silită, inclusiv cele privind întoarcerea executării silite.

Noțiunea de instanță de executare a fost clarificată prin decizia nr. 20/2021 și decizia nr. 27/2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii.

Chiar dacă decizia ICCJ nr. 20/2021 a avut în vedere ipoteza unei pluralități de debitori în cadrul executării silite, prin considerentele acestei decizii a fost clarificată noțiunea de instanță de executare și principiul unicității instanței de executare concluzionându-se, în esență, în sensul că instanța de judecată care a încuviințat executarea silită devine instanță de executare și este competentă să soluționeze contestațiile la executare, precum și alte incidente apărute în cursul executării silite, fiind astfel consfințit caracterul unic și exclusiv al instanței de executare prevăzute de art. 651 C. proc. civ.

Debitoarea în prezenta cauză are calitatea de grefier în cadrul Curții de Apel Târgu Mureș și din acest motiv Judecătoria Târgu Mureș a considerat că ar fi aplicabile în speță dispozițiile art. 127 și a procedat la declinarea competenței.

Este adevărat că dispozițiile relative la competența facultativă cuprinse în art. 127 C. proc. civ. se aplică "în mod corespunzător" și grefierilor instanțelor de judecată, însă în această materie într-o speță relativ recentă, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că revine instanței de executare, determinată potrivit art. 650 C. proc. civ. în interpretarea dată prin deciziile nr. 20/2021 și nr. 27/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, competența de a soluționa cauzele în care calitatea de debitor sau creditor revine unor persoane care au calitatea de magistrat, fără ca dispozițiile art. 127 C. proc. civ. să prevaleze în raport de cele ale art. 650 C. proc. civ.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, pentru următoarele argumente:

Obiectul cauzei îl constituie solicitarea de întoarcere a executării silite formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B., prin C. S.R.L., urmare a anulării parțiale a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit încheiat la data de 25.06.2008, prin sentința civilă nr. 4817/09.11.2017 a Judecătoriei Târgu Mureș (schimbată în parte prin decizia nr. 3410/30.06.2016 a Tribunalului Specializat Mureș, definitivă prin decizia nr. 86/18.02.2020 a Curții de Apel Târgu Mureș) și repunerea părților în situația anterioară, în sensul obligării pârâtei la restituirea sumelor de bani încasate în dispozițiilor contractuale anulate, sume actualizate cu dobânda legală, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. statuează următoarele:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Față de textul legal menționat, se constată că reclamanta este grefier la Curtea de Apel Târgu Mureș, aflându-se în situația de a figura ca parte într-un litigiu aflat pe rolul unei instanțe (Judecătoria Târgu Mureș) inferioară celei la care își desfășoară activitatea, sens în care în cauză sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Întoarcerea executării silite este determinată de anularea titlului executoriu în cadrul dosarului nr. x/2017, având ca obiect acțiune în constatare.

Întrucât titlul executoriu a fost anulat în cadrul dosarului de fond, în prezenta procedură execuțională nu există o încheiere de încuviințare a executării silite în raport de care să devină incidentă Decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1083/11.11.2021 (la care face referire una dintre instanțele aflate în conflict), prin care au fost în interpretate dispozițiile art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., în sensul că instanța de executare competentă teritorial să soluționeze toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, este judecătoria care a încuviințat executarea silită, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Față de această situație și luând în considerarea calitatea reclamantei de grefier la Curtea de Apel Târgu Mureș, nu poate fi acordată eficiență nici dispozițiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ. (în vigoare la data formulării cererii de executare silită-28.01.2014) potrivit cărora instanța de executare este judecătoria din circumscripția biroului executorului judecătoresc care face executarea.

Interesul ocrotit prin dispozițiile art. 127 C. proc. civ. este unul general, și anume apărarea prestigiului și imparțialității justiției, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, în stabilirea instanței competente primează calitatea reclamantei de grefier la o instanță superioară celei care judecă cererea de întoarcere a executării, astfel încât, pentru a garanta părților dreptul la un proces echitabil, se impun a fi aplicate cu prioritate dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.