ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 24/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la 14 august 2017, sub dosar nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtele B. S.A., C. S.R.L. și Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E. și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate: nulitatea absolută a contractului de credit nr. x/01.04.2008 și a actului adițional la contractul de credit pentru lipsa consimțământului acesteia la încheierea celor două acte; să se dispună restituirea sumelor încasate ulterior, reprezentând debit neachitat și penalități contractuale în cuantum de 14.852,12 RON și 2926,76 RON reprezentând onorariu de executor precum și suma de 350 RON retrasă ulterior de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E., în total suma de 18.128,88 RON; să se dispună obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale aferente sumelor achitate, calculate de la data plății de la data achitării efective a debitului, suma de 150.000 Euro daune morale.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 194 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 3270 din 11.11.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis cererea introductivă formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. și C. S.R.L., a constatat nulitatea absolută a contractului de credit încheiat la data de 01.04.2008 de pârâta B. S.A. pentru creditul de 12.000 RON cesionat pârâtei C. S.R.L. la data de 03.04.2014, a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului, în sensul că a obligat pârâtele în solidar la plata sumei de 18.128.88 RON, reprezentând 14.852,12 RON credit neachitat și penalități contractuale și 3276,70 RON, onorariu de executor judecătoresc, precum și la plata dobânzii legale calculată de la data retragerii sumei de 18.128,88 RON din contul reclamantei până la achitarea efectivă a acesteia, a respins capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale, ca nefondat, a obligat pârâtele B. și C. S.R.L. la plata către reclamantă a sumei de 915 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, a respins cererea de chemare în garanție a pârâtei B. S.A., ca rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentințe și a încheierilor din 11.04.2018, 28.10.2019 a formulat apel reclamanta A., prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimaților-pârâți F. S.R.L. si Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E..

Împotriva aceleiași sentințe a formulat apel și pârâta S.C. G. S.A., fostă S.C. B. S.A.

Prin decizia civilă nr. 1519 din 9 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă au fost admise apelurile formulate de reclamanta A. împotriva încheierilor din 11.04.2018, 28.10.2019 și sentinței civile nr. 3270 din 11.11.2019 și de apelanta-pârâtă S.C. G. S.A., împotriva aceleiași sentințe în contradictoriu cu intimatele-pârâte S.C. C. S.R.L., S.C. H. S.R.L., și Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E.. Au fost anulate, în parte, încheierile și sentința apelate, în privința soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor F. S.R.L. și Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E., cu privire la pretențiile întemeiate pe răspunderea civilă delictuală a acestora.

Evocându-se fondul în aceste limite, a fost respinsă cererea formulată în contradictoriu cu pârâtele F. S.R.L. și Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E., ca neîntemeiată. A fost schimbată, în parte, sentința apelată, în sensul că au fost înlăturate dispozițiile privind obligarea pârâtei G. la plata sumei de 18.128,88 RON, a penalităților contractuale, a dobânzii legale și onorariului executorului judecătoresc. A fost menținută, în rest, sentința apelată. A fost obligată apelanta-reclamantă A. să plătească apelantei-pârâte G. suma de 505,72 RON și intimatului Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E. suma de 2.417 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 1519 din 9 noiembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, la 28 decembrie 2020, a declarat recurs principal reclamanta A., solicitând, admiterea căii de atac formulate și trimiterea cauzei pentru o nouă judecată instanței de apel.

La 26 martie 2021 pârâtul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E. a formulat recurs incident, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 24 martie 2021 intimata-pârâtă G. S.A. a formulat întâmpinare la recursul principal prin care a invocat excepția nulității recursului principal pentru lipsa motivelor de nelegalitate. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului principal ca nefondat și obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

La 1 aprilie 2021 I. S.R.L., societate care a fuzionat cu C. SRL- intimată-pârâtă în cauză, a formulat întâmpinare la recursul principal prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a reținut că recursul este netimbrat.

Prin încheierea din 12 octombrie 2021, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea raportului către părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Intimata-pârâtă H. S.R.L. a formulat punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea excepției netimbrării recursului.

Și intimata I. S.R.L. a formulat punct de vedere la raport prin care a învederat că a fuzionat cu C. S.R.L., intimată-pârâtă în cauză.

La termenul din 18 ianuarie 2022, Înalta Curte a luat în examinare excepția netimbrării recursului principal, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., reținând următoarele:

Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentei-reclamante o taxă judiciară de timbru aferentă soluționării recursului pendinte, în cuantum de 5.548,27 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, iar aceasta a fost înștiințată cu privire la obligația de achitare a acesteia, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, cererea de ajutor public judiciar fiind respinsă prin încheierea din 30 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2017 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Prin încheierea din data de 15 septembrie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2017.1 a fost respinsă și cererea formulată de petenta A. privind reexaminarea încheierii de ședință din 30 martie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabilește că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit comunicărilor aflate la dosar, până la termenul de judecată, precum și faptul că, în cauză, nu operează scutirea legală de la obligația timbrării, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat.

Înalta Curte, luând în examinare recursul incident formulat de pârâtul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E. împotriva aceleiași decizii, constată următoarele:

Potrivit prevederilor art. 491 coroborate cu ale art. 474 din C. proc. civ., intimatul este în drept, după împlinirea termenului de recurs, să formuleze recurs în scris, în cadrul procesului în care se judecă recursul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii.

Exercițiul dreptului de recurs este subordonat condiției ca partea recurentă să justifice interes în casarea hotărârii, părțile neputând ataca cu recurs o hotărâre judecătorească în interesul abstract al legii ci numai în interesul lor propriu și în măsura în care au suferit un prejudiciu prin acea hotărâre.

Din perspectiva condiției relative la interesul în casarea hotărârii recurate, soarta recursului incident este dependentă de soluția pronunțată asupra recursului principal.

În consecință, când recursul principal este reținut ca nefondat sau anulat și, hotărârea recurată, care nu prejudiciază titularul recursului incident, este menținută, recursul incident devine lipsit de efect.

Așa fiind, în temeiul art. 472 alin. (2) coroborat cu art. 494 C. proc. civ., constatând că pârâtul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E. în raport cu soluția pronunțată asupra recursului principal declarat de reclamantă nu mai justifică interes în casarea hotărârii recurate, Înalta Curte urmează a-l constata ca rămas fără efect.

În consecință, în temeiul art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul principal declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1519 din 9 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Totodată, va constata ca rămas fără efect recursul incident declarat de pârâtul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E. împotriva aceleiași decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul principal declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1519 din 9 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Constată ca rămas fără efect recursul incident declarat de pârâtul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați D. și E. împotriva aceleiași decizii.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2022.