ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 774/2023

Ședința publică din data de 09 mai 2023

I Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 14.12.2022, în dosarul nr. x/2022, contestatoarea Curtea de Apel Târgu-Mureș, în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., a solicitat să se suspende provizoriu executarea silită din dosarul de executare nr. 1423/2022 al SCPEJ MM., până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite; să se suspende executarea silită din dosarul de executare, până la soluționarea contestației la executare; să se dispună anularea încheierii de încuviințare a executării silite; să se dispună anularea executării silite și a tuturor actelor de executare, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

2.1 Prin sentința nr. 88/12.01.2023, Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Târgu-Mureș, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere Deciziile RIL pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 20/2021 și nr. 27/2021, însă a apreciat că nu sunt aplicabile întocmai în prezenta cauză.

Astfel, a reținut că prin Decizia nr. 20/2021, instanța supremă a statuat cu privire la unicitatea instanței de executare, stabilind că revine competența să judece contestația la executare, formulată de unul dintre debitori, judecătoriei care a încuviințat executarea silită. Instanța Judecătoriei Târgu-Mureș a reținut că toate considerentele acelei decizii fac referire la instanțe de executare deopotrivă competente, prin raportare la pluralitatea de debitori, nespecificându-se care ar fi soluția în cazul în care instanța care a încuviințat executarea silită nu ar fi fost competentă. Cu titlu de exemplu, decizia respectivă ar fi fost aplicabilă prezentei situații în cazul în care contestatoarea ar fi introdus contestația la executare la una dintre judecătoriile din raza Curților de Apel învecinate, alta decât cea care fi încuviințat executarea silită, în cazul în care nu ar fi fost Judecătoria Târgu-Mureș.

În același sens, instanța a reținut că nu sunt aplicabile nici considerentele Deciziei nr. 27/2021, întrucât în speța de față este vorba de situația în care instanța care a încuviințat executarea silită care face obiectul prezentei cauze nu era competentă teritorial, dată fiind calitatea părților.

Totodată, astfel cum reiese din paragrafele nr. 85 din Decizia nr. 20/2021 și paragraful nr. 75 din Decizia 27/2021, unicitatea instanței de executare are rațiuni practice, date de evitarea sesizării mai multor instanțe de executare, în scopul obținerii unor soluții favorabile.

Textul art. 127 C. proc. civ., reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicată una dintre persoanele arătate, în calitatea de reclamant, rațiunea normei fiind înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei, determinate de calitatea părții litigante.

În prezenta cauză, instanța reține că principiul unicității instanței de executare nu poate fi aplicabil cu încălcarea unor norme imperative de ordine publică, care statuează asupra competenței teritoriale exclusive în favoarea unei instanțe de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Târgu-Mureș, dată fiind calitatea părților din prezenta cauză.

Totodată, instanța a reținut că în prezenta cauză Curtea de Apel Târgu-Mureș are calitatea de contestatoare/reclamantă, astfel că dispozițiile legale imperative amintite mai sus devin incidente, aceasta fiind obligată la alegerea uneia dintre instanțele indicate de lege, reținându-se că interesul ocrotit prin norma legală menționată este unul general, și anume apărarea prestigiului și a imparțialității justiției, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părții adverse dintr-un litigiu, pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței.

2.2 Prin sentința nr. 554 pronunțată la data de 16 martie 2023, Judecătoria Bistrița a admis excepția necompetenței sale teritoriale, excepție invocată din oficiu de instanță și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că Judecătoria Târgu-Mureș este cea care, prin încheierea civilă nr. 7526/2022 din data de 21.11.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, a admis cererea formulată de SCPEJ MM. din Târgu Mureș și a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 973/2020 pronunțată de Tribunalul Alba și decizia civilă nr. 894/2021 pronunțată de Curtea de Apel Alba în dosarul nr. x/2020, împotriva debitorilor contestatori.

Astfel, instanța de executare a fost deja stabilită ca fiind Judecătoria Târgu Mureș, aspect care nu mai poate fi repus în discuție în cursul executării silite, având în vedere prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

De asemenea, a reținut că debitorii intimați au ales să nu se folosească, la momentul formulării contestației la executare, de posibilitatea oferită prin dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., alegând să sesizeze instanța de la domiciliul lor, iar nu una dintre judecătoriile aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Târgu Mureș, în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii să soluționeze prezenta contestație la executare potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

În speță, Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei.

Astfel, Judecătoria Târgu Mureș a reținut că în cauza de față principiul unicității instanței de executare nu poate fi aplicabil cu încălcarea normelor imperative de ordine publică prevăzute de art. 127 C. proc. civ., care statuează asupra competenței teritoriale exclusive în favoarea unei instanțe de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Târgu-Mureș, dată fiind calitatea părților din prezenta cauză. Astfel, a apreciat că dispozițiile legale imperative prevăzute de art. 127 C. proc. civ. devin incidente în prezenta cauză, contestatoarea fiind obligată la alegerea uneia dintre instanțele indicate de lege.

Pe de altă parte, Judecătoria Bistrița a reținut că la momentul formulării contestației la executare, contestatoarea a ales să nu se folosească de posibilitatea oferită de dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ.. Totodată, a reținut incidența dispozițiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ., având în vedere că instanța de executare a fost deja stabilită ca fiind Judecătoria Târgu Mureș, aspect care nu mai poate fi repus în discuție în cursul executării silite.

Înalta Curte constată că prin cererea de executare silită, înregistrată la data de 17 noiembrie 2022 sub nr. x la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești MM., formându-se dosarul execuțional nr. x/2022, creditorii - personal auxiliar de specialitate în cadrul Curții de Apel Târgu Mureș au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 662 și art. 628 alin. (3) C. proc. civ., pornirea executării silite în toate modalitățile prevăzute de lege, împotriva debitoarei Curtea de Apel Târgu Mureș, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 973 din 14 iulie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2020 de Tribunalul Alba, secția I civilă.

Cererea de executare silită a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș sub nr. x/2022.

La termenul de judecată din data de 21 noiembrie 2022, Judecătoria Târgu Mureș, prin încheierea nr. 7526, a admis cererea de încuviințare a executării silite formulate de Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti MM. (din circumscripția Curții de Apel Târgu-Mureș) pentru creditorii A., B., C., D., E., F., G., H., NN., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL. împotriva debitoarei Curtea de Apel Târgu Mureș și în consecință, a încuviințat executarea silită a titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 973/2020 pronunțată de Tribunalul Alba, la data de 14 iulie 2020, în dosarul nr. x/2020, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 894/2021 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, la data de 27 mai 2021 în dosarul nr. x/2020 pentru realizarea următoarelor obligații:

- raportat la perioada în care a avut calitatea de angajator al creditorilor, la recalcularea indemnizației de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016, prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 605,225 RON, luând în considerare majorarea de 25% prevăzută de art. III din O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 57/2015, începând cu data de 12.02.2017 și în continuare;

- să plătească în favoarea creditorilor, raportat la perioada în care au avut calitatea de angajator al acestora, cu titlu de despăgubiri bănești, suma reprezentând diferența dintre drepturile salariale lunare încasate și cele cuvenite și datorate, prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 605,225, începând cu data de 01.08.2016 și în continuare, suma care urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, precum și dobânda legală penalizatoare corespondentă, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.

De asemenea, a dispus că încuviințarea executării silite se extinde și asupra sumelor prevăzute în titlurile executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate, inclusiv cu privire la cheltuielile de executare, dobânzile, penalitățile și celelalte accesorii calculate potrivit art. 670 și art. 628 C. proc. civ.

Totodată, a autorizat creditorul să treacă la executarea silită a obligațiilor cuprinse în titlul executoriu, în toate modalitățile de executare prevăzute de lege.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș la data de 14 decembrie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea Curtea de Apel Târgu Mureș a solicitat suspendarea provizorie a executării silite din dosarul de executare nr. 1423/2022 al SCPEJ MM., până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite; de asemenea, a solicitat să se suspende executarea silită din dosarul de executare, până la soluționarea contestației la executare și să se dispună anularea încheierii de încuviințare a executării silite; a mai solicitat să se dispună anularea executării silite și a tuturor actelor de executare, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul stabilit pentru soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării silite, respectiv 16 decembrie 2022, Judecătoria Târgu Mureș a disjuns din dosarul inițial nr. x/2022 cererea privind contestația la executare și suspendarea executării silite în dosarul execuțional nr. x/2022 al SCPEJ MM. din Târgu Mureș, formându-se prezentul dosar nr. x/2022.

Dosarul nr. x/2022, în care instanța a rămas învestită doar cu cererea de suspendare provizorie a executării silite ce face obiectul contestației, a fost declinat Judecătoriei Bistrița, care, prin încheierea nr. 5287/CC/2022 din 23 decembrie 2022, a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite formulate de contestatoarea Curtea de Apel Târgu Mureș și a dispus suspendarea provizorie a executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 1423/2022 până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La termenul din data 12 ianuarie 2023, în dosarul nr. x/2022 Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția necompetenței sale teritoriale exclusive, pe care a invocat-o din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind cererea având ca obiect contestație la executare și suspendarea executării silite în dosarul execuțional nr. x/2022 în favoarea Judecătoriei Bistrița, apreciind că nu poate fi aplicabil principiul unicității instanței de executare cu încălcarea normelor imperative de ordine publică prevăzute de dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Față de situația de fapt expusă, Înalta Curte constată că Judecătoria Târgu Mureș a rămas învestită, în dosarul nr. x/2022, cu cererea având ca obiect contestație la executare și suspendarea executării silite în dosarul execuțional nr. x/2022.

Astfel, având în vedere obiectul cererii de duse judecății în dosarul de față, Înalta Curte reține următoarele:

Contestația la executare este în principal, un mijloc procedural special creat pentru procedura de executare silită, o plângere specifică acestei proceduri, prin care se obține anularea sau îndepărtarea unor acte de executare ori, uneori, chiar și anihilarea efectului executoriu al unui titlu executoriu.

Instanța competentă să soluționeze contestația la executare este, potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare care, în conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., este judecătoria în circumscripția căreia se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Norma care reglementează competența de soluționare a contestației la executare propriu-zisă are caracter imperativ. Art. 651 alin. (1) C. proc. civ. nu reglementează un caz de competență teritorială alternativă, criteriile cuprinse în teza a doua a textului fiind subsidiare primului, activându-se numai în cazul în care cel dintâi criteriu nu este operabil, nefiind așadar, de natură să transforme norma de competență teritorială exclusivă într-o normă de competență teritorială alternativă, la alegerea părților.

Cererea de suspendare a executării silite poate fi formulată o dată cu contestația la executare sau prin cerere separată, ea având caracter incidental față de contestația la executare, potrivit art. 30 alin. (6) C. proc. civ. și se înregistrează în același dosar cu contestația la executare.

Instanța competentă să soluționeze cererea de suspendare a executării silite este instanța care are aptitudinea de soluționare a contestației la executare în sensul dat de art. 651 alin. (3) cu referire la art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

În cazul de față, instanța de executare este cea care a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 973 din 14 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2020 (definitivă prin decizia civilă nr. 894 din 27 mai 2021 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2020), respectiv Judecătoria Târgu Mureș (prin încheierea nr. 7526 din 21 noiembrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022).

Astfel, o dată ce o anumită instanță a încuviințat executarea silită, instanța de executare a fost deja stabilită prin efectul pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite (în speța de față, încheierea nr. 7526 din 21 noiembrie 2022 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul nr. x/2022).

Or, scopul urmărit de legiuitorul noului C. proc. civ. a fost acela de a asigura, în principiu, unicitatea instanței de executare, pentru a elimina procedurile paralele și contrazicerile între hotărârile judecătorești pronunțate în cadrul acestora.

Dacă s-ar proceda la stabilirea competenței de soluționare în favoarea unei alte instanțe decât cea care a încuviințat executarea silită s-ar ajunge la încălcarea principiului unicității instanței de executare, principiu ce rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Deși executarea silită începe o dată cu sesizarea organului de executare (art. 622 alin. (2) C. proc. civ.) prin cererea formulată de creditor, totuși, încuviințarea executării silite este procedura care marchează trecerea acestei etape a procesului civil într-o nouă fază, aceea a efectuării actelor de executare în condițiile în care niciun act de executare nu poate fi înfăptuit decât după obținerea încuviințării.

Drept urmare, elementul care condiționează sine qua non întreaga fază procesuală execuțională este procedura încuviințării executării silite.

Or, așa cum s-a reținut și de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021), încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) C. proc. civ. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

Pe cale de consecință, instanța supremă a statuat prin decizia anterior amintită că "ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestației la titlu, spre exemplu - toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare."

Tot Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin decizia nr. 27 din 06 decembrie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 135 din 10 februarie 2022) că, ulterior dezlegărilor date prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanțele de judecată nu vor mai putea face abstracție de considerentele care au justificat pronunțarea acestei decizii menite să unifice jurisprudența divergentă existentă anterior în ceea ce privește determinarea instanței de executare (paragraful 68).

Ca atare, deciziile nr. 20/2021 și nr. 27/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii sunt aplicabile în cauza pendinte, întrucât ele stabilesc instanța competentă pentru orice incident intervenit în cursul executării silite, cum este și cazul contestației la executare.

În ceea ce privește reținerea instanței Judecătoriei Târgu Mureș referitoare la incidența competenței prevăzute de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că, în considerarea caracterului facultativ al competenței prevăzute de aceste dispoziții legale, aceasta putea fi aleasă cu ocazia stabilirii instanței de executare. Or, de vreme ce creditorii nu au uzat de prevederile art. 127 C. proc. civ., alegând să introducă cererea de încuviințare a executării silite pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, se înțelege că au ales să aibă încredere și să accepte o prezumată imparțialitate obiectivă a acelei instanțe, renunțând la facultatea oferită de legiuitor de a se adresa unei instanțe de același grad dintr-o curte de apel învecinată.

Prin urmare, așa cum s-a arătat și mai sus, din moment ce a fost stabilită instanța de executare, respectiv Judecătoria Târgu Mureș, aceasta este instanța de executare pe parcursul întregii durate a procedurii execuționale.

În aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 714 alin. (1) și art. 719 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea având ca obiect contestație la executare și suspendarea executării silite în dosarul execuțional nr. x/2022 al SCPEJ MM. este Judecătoria Târgu Mureș, urmând ca în temeiul art. 135 C. proc. civ. să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 09 mai 2023.