ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1840/2023

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului de competență, reține următoarele:

I. Contestația la executare:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș la 20 decembrie 2022, înregistrată sub numărul x/2022, contestatorul Tribunalul Sibiu a solicitat, în contradictoriu cu intimatele A., B., C., D., E., F., G., H., I., anularea încheierii nr. 6265 din 11 noiembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2022, prin care s-a încuviințat executarea silită, și anularea somației din 28 noiembrie 2022 și a încheierii nr. 95 din 28 noiembrie 2022, emise de Biroul executorului judecătoresc J. în dosarul execuțional nr. x/2022.

În drept, au fost indicate prevederile art. 720 din C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1 Prin sentința civilă nr. 1314 din data de 11 aprilie 2023, Judecătoria Târgu Mureș, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Pentru determinarea competenței teritoriale, prima instanță învestită cu soluționarea contestației la executare a stabilit că, în raport cu prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Judecătoria Sibiu este instanța de executare, întrucât a pronunțat încheierea nr. 6265 din 11 noiembrie 2022 în dosarul nr. x/2022, prin care a admis cererea de încuviințare a executării silite, formulată de petentul J., în numele creditorilor E., D., C.,F., G., H., A., B., I., împotriva debitorilor Tribunalul Sibiu și Curtea de Apel Alba Iulia.

Această instanță a clarificat noțiunea "instanță de executare" prin prisma considerentelor Deciziilor nr. 20/1021 și nr. 27/2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, reținând că în procedura executării silite trebuie dată valoare principiului unicității instanței de executare.

În ceea ce dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., a reținut că incidența acestora trebuie analizată cu ocazia încuviințării executării silite, iar nu cu ocazia analizării competenței de către instanța învestită cu contestația la executare.

2.2 Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, prin sentința civilă nr. 3322 din data de 15 septembrie 2023, Judecătoria Sibiu, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și, pe cale de consecință a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Târgu Mureș și Judecătoria Sibiu și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru determinarea competenței teritoriale a instanței de executare, raportat la dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Judecătoria Sibiu a reținut că, dată fiind calitatea contestatorilor (instanță ierarhic superioară), se impune aplicarea dispozițiilor art. 127 din C. proc. civ., care reglementează un caz de incompatibilitate teritorială absolută.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul litigiului cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competență privește contestația la executare formulată de debitorul Tribunalul Sibiu, prin care a solicitat, în contradictoriu cu intimatele A., B., C., D., E., F., G., H., I., anularea încheierii nr. 6265 din 11 noiembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2022, prin care s-a încuviințat executarea silită, și anularea somației din 28 noiembrie 2022 și a încheierii nr. 95 din 28 noiembrie 2022, emise de Biroul executorului judecătoresc J. în dosarul execuțional nr. x/2022.

Sub aspectul determinării instanței competente teritorial să soluționeze contestația la executare sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ.

Contestația la executare se introduce la instanța de executare, astfel cum stipulează prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător.

În conformitate cu alin. (3) al aceluiași text de lege, instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Rezultă că în cazul contestației la executare competența este exclusivă, fiind reglementată prin norme de ordine publică, de la care părțile nu pot deroga, o astfel de cerere fiind de competența judecătoriei în cărei rază se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, dacă nu există reglementări derogatorii.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință, s-a stabilit că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, în motivarea deciziei anterior menționate, instanța supremă a reținut principiul unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

Principiul unicității instanței de executare reclamă observarea regulilor de determinare a competenței teritoriale a instanței care încuviințează executarea, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor relevante din această perspectivă, inclusiv acela care se circumscrie incidenței art. 127 din C. proc. civ., încă din această fază.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea civilă nr. 6265 din 11 noiembrie 2022, pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2022, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, revine acestei instanțe, ca instanță de executare, potrivit principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

Stabilirea instanței competente în vederea soluționării oricăror incidente ce se puteau ivi în procedura de executare silită, inclusiv cu referire la dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., se putea realiza la momentul învestirii Judecătoriei Sibiu cu soluționarea cererii de încuviințare a executării silite, respectiv odată cu reținerea de către această instanță a competenței de soluționare a cererii în favoarea sa.

Prin urmare, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute art. 651 din C. proc. civ., aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2023.