ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.04.2023

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 603/2023

HOTĂRÂRE
06.04.2023
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 603/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 6 aprilie 2023

asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în 04.11.2022 pe rolul Judecătoriei Bicaz, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Motocu Ioan-Alin-Roberto a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună suplinirea acordului pârâtului în vederea eliberării titlului de călătorie (de către Ambasada României în Germania) pentru minora B., suplinirea acordului parental al pârâtului în vederea emiterii pașaportului pentru minora B., suplinirea acordului parental al pârâtului în vederea deplasărilor minorei, însoțită de către reclamantă, în Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pentru o perioadă care să nu depășească trei ani, calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii, exercitarea autorității părintești asupra minorei exclusiv de către mamă până la judecarea definitivă a procesului care face obiectul dosarului nr. x/2022 și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 934/08.12.2022, Judecătoria Bicaz a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, în raza căreia își are domiciliul pârâtul, în raport de prevederile art. 107 C. proc. civ., reținând că nu sunt incidente prevederile art. 114 C. proc. civ.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Târgu Jiu, prin sentința civilă nr. 6273/13.05.2021, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Bicaz. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a înaintat dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut că norma de procedură invocată din oficiu și aplicată de Judecătoria Bicaz în declinarea judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, respectiv art. 107 C. proc. civ., este o normă de drept privat, necompetența putând fi invocată numai de pârât, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (3) și art. 130 alin. (3) C. proc. civ., nu și de către instanța de judecată, din oficiu.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării cererii de ordonanță președințială revine Judecătoriei Bicaz, pentru considerentele ce succed:

Prin acțiunea formulată, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Motocu Ioan-Alin-Roberto a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună suplinirea acordului pârâtului în vederea eliberării titlului de călătorie (de către Ambasada României în Germania) pentru minora B., suplinirea acordului parental al pârâtului în vederea emiterii pașaportului pentru minora B., suplinirea acordului parental al pârâtului în vederea deplasărilor minorei, însoțită de către reclamantă, în Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pentru o perioadă care să nu depășească trei ani, calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii, exercitarea autorității părintești asupra minorei exclusiv de către mamă până la judecarea definitivă a procesului care face obiectul dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Bicaz și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 998 alin. (1) C. proc. civ., "instanța de judecată (...) va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Dispozițiile art. 998 C. proc. civ. prevăd că cererea de ordonanță președințială se introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului.

Tot astfel, art. 123 alin. (1) C. proc. civ. prevede că cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale, se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120 din același cod (cereri în materia insolvenței sau concordatului preventiv, care sunt de competența exclusivă a tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul debitorul).

Art. 123 C. proc. civ. reglementează un caz de prorogare legală a competenței, în sensul că instanța competentă să soluționeze o cerere principală devine competentă a soluționa și cererile accesorii, adiționale și incidentale formulate în aceeași cauză, chiar dacă în mod obișnuit, acestea nu ar fi intrat în competența sa materială ori teritorială.

Aceste prevederi legale speciale, ce reglementează o prorogare de competență în ceea ce privește judecata cererilor accesorii și incidentale în favoarea instanței învestite cu soluționarea cererii principale, au caracter imperativ și se aplică prin derogare de la normele generale de competența materială sau teritorială exclusivă.

Prin urmare, în ce privește ordonanța președințială, competența este determinată de instanța competentă să judece fondul dreptului, fiind una exclusivă și, prin urmare de ordine publică, putând fi invocată și de instanță din oficiu.

În speță, Judecătoria Bicaz a fost învestită cu soluționarea fondului dreptului, respectiv acțiunea ce face obiectul dosarului nr. x/2022, judecarea prezentei cererii de ordonanță președințială fiind, astfel, de competența acestei instanțe, respectiv a Judecătoriei Bicaz, în favoarea căruia urmează a fi stabilită.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Bicaz.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 aprilie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-10-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2309/2021
nței teritoriale a instanței, fiind nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliu. Interpretarea contrară a dispozițiilor privind competența, ar conduce la declinarea succesivă a competenței de soluționare de fiecare dată
ÎCCJ 2021-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 494/2021
/07A concret care sunt criteriile care determină reședința obișnuită a copilului de vârstă mare, aplicabile minorului în cauză. Or, potrivit susținerilor comune, anterior lunii octombrie 2020, minorul a locuit timp de trei ani la Târgu Jiu,
ÎCCJ 2022-01-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 45/2022
minora s-ar fi aflat pe teritoriul României, aceasta ar fi locuit în Timișoara, str. x, dat fiind faptul că aceasta are locuința stabilită la mama sa, iar domiciliul mamei din CI seria x nr. x este în localitatea Timișoara, aceasta fiind ad
ÎCCJ 2022-03-31
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 736/2022
Ședința publică din data de 31 martie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung la 25 august 2021 sub dosar
ÎCCJ 2023-10-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1509/2023
Ședința publică din data de 3 octombrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii deduse judecății: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc, l
Sursă