ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.10.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2309/2021

HOTĂRÂRE
28.10.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2309/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 28 octombrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 9 septembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Brașov, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat majorarea pensiei de întreținere și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere majorate în favoarea minorilor B. și C., precum și stabilirea domiciliului minorilor în Germania, cu cheltuieli de judecată. Cererea de chemare în judecată nu a fost întemeiată în drept.

La 23 octombrie 2020, pârâtul B. a depus cerere reconvențională, prin care a solicitat stabilirea unui program de legături personale, fiind indicate dispozițiile art. 262 C. civ.

Prin cererea înregistrată la 3 decembrie 2020, reclamanta a precizat acțiunea, arătând că renunță la capătul de cerere privind stabilirea locuinței minorilor la reședința sa din Germania. Totodată, a precizat că s-a mutat în județul Buzău.

Prin sentința 1524 din 25 februarie 2021, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționării acțiunii în favoarea Judecătoriei Buzău.

În motivare, a reținut că, potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ. cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, fiind reglementată o competență absolută în această materie.

În cauză, s-a constatat că reclamanta, deși în mod formal are domiciliul în Brașov, reședința o are însă în municipiul Buzău, județul Buzău, aflat în circumscripția Judecătoriei Buzău, iar minorii, potrivit art. 92 alin. (1) C. civ., au domiciliul la reclamantă.

Prin urmare, instanța a considerat că Judecătoria Buzău este instanța în circumscripția căreia se află domiciliul persoanelor ocrotite și instanța cea mai măsură să administreze probele relevante în acest proces.

Judecătoria Buzău a pronunțat sentința civilă nr. 2706 din 3 iunie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov. Constatând intervenit conflictul negativ, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău a reținut că reclamanta, împreună cu minorii, locuia în municipiul Brașov la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, norma reglementând o competență teritorială exclusivă.

A mai reținut că stabilirea reședinței ulterior formulării cererii de chemare în judecată nu are consecințe asupra competenței teritoriale a instanței, fiind nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliu. Interpretarea contrară a dispozițiilor privind competența, ar conduce la declinarea succesivă a competenței de soluționare de fiecare dată în care reclamanta, pentru un motiv sau altul, și-ar schimba reședința.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata unei pensii de întreținere majorate în favoarea minorilor B. și C.. De asemenea, a solicitat stabilirea domiciliului minorilor în Germania, capăt de cerere la care a renunțat prin precizarea depusă la 3 decembrie 2020.

Pârâtul B. a depus cerere reconvențională, prin care a solicitat stabilirea unui program de legături personale, fiind indicate dispozițiile art. 262 C. civ.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că Judecătoria Brașov și Judecătoria Buzău și-au declinat reciproc competența de soluționare a litigiului, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. raportat la prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a soluționa pricina.

Conform dispozițiilor art. 106 alin. (1) C. civ. "Ocrotirea minorului se realizează prin părinți […], iar, potrivit art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Art. 114 alin. (1) C. proc. civ. statuează că "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

De asemenea, conform prevederilor art. 265 C. civ., toate măsurile date prin Carta a II-a "Despre familie" în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor acestei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă.

Potrivit acestor dispoziții, instanței de tutelă îi revine, printre altele, competența de soluționare a cererilor având ca obiect: stabilirea locuinței copilului minor, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., modalitățile de exercitare a dreptului părintelui separat de copil de a avea legături personale cu acesta, potrivit art. 401 C. civ., stabilirea contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ., precum și modificarea măsurilor luate cu privire la copil, potrivit art. 403 C. civ.

În cauză, Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de majorarea pensiei de întreținere, iar obiectul cererii reconvenționale este reprezentat de modificarea programului de legături personale al pârâtului cu minorii, fiind incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

În aplicarea dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., la stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, se are în vedere că noțiunea "domiciliu" trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința menționată în cuprinsul cărții de identitate, ci adresa unde minorii locuiau efectiv la data sesizării instanței.

Din referatul de anchetă psihosocială întocmit în cauză de către Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria municipiului Buzău la adresa de reședință a reclamantei, situată în Buzău, str. x, aflat la dosarul Judecătoriei Buzău, Înalta Curte reține că reclamanta locuiește efectiv la această adresă din luna februarie 2021, astfel că la momentul sesizării instanței (9 septembrie 2020) minorii locuiau împreună cu aceasta în județul Brașov .

În ceea ce privește schimbarea domiciliului minorilor după data sesizării instanței, Înalta Curte constată că devin incidente dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc, cu caracter de regulă generală, că "Instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul."

Aceste dispoziții reglementează expres momentul determinării instanței competente, respectiv acela al sesizării instanței, fiind aplicabile inclusiv cererilor în materie de tutelă și familie, astfel încât sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul sau reședința persoanei ocrotite.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-03-10
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 456/2021
Ședința publică din data de 10 martie 2021 asupra conflictului de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 22 ianuarie
ÎCCJ 2021-03-25
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 657/2021
Ședința publică din data de 25 martie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr.
ÎCCJ 2021-01-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 41/2021
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2021 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 29.05.2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanței ca
ÎCCJ 2021-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2552/2021
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 18 noiembrie 2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând ins
ÎCCJ 2022-09-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1575/2022
Ședința publică din data de 22 septembrie 2022 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, la 16.0
Sursă