ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.11.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2552/2021

HOTĂRÂRE
18.11.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2552/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 18 noiembrie 2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând instanței să dispună: desfacerea căsătoriei încheiate la data de 07 noiembrie 2013 din culpa exclusivă a pârâtei; exercitarea autorității părintești cu privire la minorii C., D., și E., în mod exclusiv de reclamant; stabilirea locuinței minorilor la domiciliul reclamantului; obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor, precum și revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei.

La data de 16 decembrie 2020, pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat: desfacerea căsătoriei din vina ambilor soți; exercitarea autorității părintești de către ambii părinți; stabilirea locuinței minorilor la domiciliul pârâtei și obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorilor.

În subsidiar, în ipoteza stabilirii locuința minorilor la domiciliul reclamantului a solicitat stabilirea unui program de legături personale cu minorii.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1231 din 22.04.2021, pronunțată de Judecătoria Bârlad, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de pârâtă prin întâmpinare, dispunându-se, pe cale de consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

În motivarea soluției de declinare s-a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 915 C. proc. civ., precum și faptul că ultima locuință comună a părților a fost situată în Bacău, motiv pentru care instanța a apreciat că Judecătoria Bacău este competentă să soluționeze prezenta cauză.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Bacău, secția civilă, prin sentința civilă nr. 4563 din 11 octombrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău în soluționarea prezentei cauze, invocată de reclamant, și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Bârlad. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii instanța a reținut că ultimul domiciliu comun al soților s-a aflat pe raza județului Bacău, situație admisă de ambii soți în actele de procedură și rezultată din anchetele psihosociale efectuate în cauză, precum și din înscrisurile depuse la dosar, însă la momentul sesizării instanței cu acțiunea introductivă niciuna dintre părți nu mai locuia la domiciliul comun, reclamantul alături de minori având locuința în comuna Pogana, județ Vaslui, iar pârâta locuind în fapt pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Reținând incidența prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la situația de fapt rezultată din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, s-a apreciat că Judecătoria Bârlad este instanța competentă să soluționeze cererea de divorț, în contextul în care domiciliul reclamantului se află în comuna Pogana, județ Vaslui, localitate arondată instanței arătate.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 915 alin. (1) C. proc. civ., cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, în cazul în care cel puțin unul dintre soți mai locuiește în circumscripția instanței de la această locuință, iar dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.

În speță, instanțele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție se află ultimul domiciliu comun al părților.

Conflictul negativ de competență a fost determinat de aplicarea diferită, de către instanțele aflate în conflict, a dispozițiilor legale menționate anterior la situația de fapt din dosar.

Din examinarea actelor dosarului, rezultă că ultimul domiciliu comun al părților a fost situat pe raza județului Bacău însă la momentul introducerii cererii de divorț părțile nu se mai aflau la locuința comună, reclamantul alături de minori având locuința în comuna Pogana, județul Vaslui, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Bârlad, iar pârâta locuind în fapt în Regatul Unit al Marii Britanii.

Raportat la această situație de fapt, se constată că niciuna dintre părți nu se mai află în locuința ce a constituit domiciliul comun, că pârâta este stabilită în străinătate, iar reclamantul locuiește în comuna Pogana, județul Vaslui, astfel că învestirea primei instanțe sesizate s-a realizat cu respectarea normelor de competență în vigoare la data începerii procesului.

În raport de cele anterior reținute și de dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-02-17
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 373/2021
Ședința publică din data de 17 februarie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad, la data de 21 septembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a
ÎCCJ 2022-10-13
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1871/2022
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022 Asupra cauzei de față, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei Cererea de chemare în judecată și cererea reconvențională Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureș
ÎCCJ 2021-09-15
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1612/2021
Ședința publică din data de 15 septembrie 2021 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 12
ÎCCJ 2021-06-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1510/2021
Ședința publică din data de 24 iunie 2021 asupra conflictului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 31 octombrie 2019 sub nr. x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând ca prin sentința ce se
ÎCCJ 2021-10-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2309/2021
Ședința publică din data de 28 octombrie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea înregistrată la 9 septembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Brașov, reclamanta A., în contradicto
Sursă