ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 456/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 456/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 10 martie 2021
asupra conflictului de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 22 ianuarie 2020, A. a solicitat, în contradictoriu cu B., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ca autoritatea părintească față de minorul C. să fie exercitată, în exclusivitate, de reclamantă, precum și majorarea pensiei de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului, raportat la veniturile pe care pârâtul le obține.
Hotărârile care au generat conflictul de competență:
2.1. Prin sentința nr. 953 din 10 iulie 2020, Judecătoria Bistrița, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor.
S-a constatat că reclamanta s-a mutat din anul 2019, împreună cu minorul, în Germania, iar aspectul potrivit căruia aceasta are domiciliul înscris în actul de identitate în România, județul Bistrița Năsăud nu are relevanță, în raport de faptul că locuința efectivă, era la data sesizării instanței, în afara țării.
În raport de aceste constatări, judecătoria a reținut că în cauză devin incidente dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008, potrivit cărora în materie de obligații de întreținere în statele membre competența aparține instanței de la locul reședinței obișnuite a pârâtului.
Cum pârâtul locuiește în comuna Folești, județul Galați, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Târgu Bujor, în favoarea acestei instanțe s-a declinat competența soluționării cauzei.
2.2. Prin sentința nr. 890 din 25 noiembrie 2020, Judecătoria Târgu Bujor, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei civile, având ca obiect exercitare autoritate părintească și majorare pensie întreținere, în favoarea Judecătoriei Bistrița. A constatat intervenit conflictul negativ de competență și a dispus suspendarea judecății cauzei. A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.
S-a reținut, în esență, în raport de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. și din înscrisurile depuse la dosar, că domiciliul reclamantei și al minorului este în comuna Budacu de Jos, județul Bistrița, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Bistrița, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că pentru o perioadă determinată de timp aceștia au locuit în Germania.
II. Considerentele Înaltei Curți
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița, în considerarea argumentelor ce succed:
Obiectul acțiunii deduse judecății îl reprezintă cererea prin care s-a solicitat exercitarea autorității părintești de către reclamant și majorarea pensiei de întreținere.
Ca atare, cererea ce face obiectul prezentului dosar intră în sfera acțiunilor privind ocrotirea persoanei fizice date în competența instanței de tutelă și de familie și care sunt reglementate, din punct de vedere al competenței teritoriale, prin dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".
Se reține, așadar, că ceea ce interesează în speță, în determinarea instanței competentă teritorial a judeca cererea, este domiciliul sau reședința persoanei ocrotite.
Or, în cauză se observă, că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta și-a indicat domiciliul ca fiind în sat Budacu de Jos, comuna Budacu de Jos, nr. 34, județul Bistrița Năsăud, acțiunii fiindu-i atașată și o copie a cărții de identitate a părții, prin care se confirmă domiciliul menționat.
De asemenea, potrivit sentinței civile nr. 2100/2019, Judecătoria Bistrița a stabilit, printre altele, domiciliul minorului la reclamantă.
Faptul că reclamanta a locuit, împreună cu minorul, în Germania, pe o perioadă limitată de timp, în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată (așa cum rezultă din acordul de prelungire a contractului de muncă pe perioadă determinată, dosar Judecătoria Bistrița), nu prezintă relevanță și nu atrage incidența dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008, referitoare de altfel, la stabilirea obligației de întreținere în situațiile în care există un element de extraneitate, atâta timp cât ambele părți au domiciliile pe teritoriul României.
Întrucât ambele părți au domiciliul în România, iar minorului i-a fost stabilit domiciliul la reclamantă, conform sentinței civile nr. 2100/2019, potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială care instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 10 martie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.