ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1239/2021

Ședința publică din data de 08 iunie 2021

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 10.03.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând instanței să dispună, pe calea ordonanței președințiale, stabilirea domiciliului minorului C. la locuința acestuia până la soluționarea definitivă a cauzei având ca obiect exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu și pensie de întreținere formulată de către B. în dosarul nr. x/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Iași.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2106 din 23.03.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, dispunându-se, pe cale de consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

În motivarea soluției de declinare s-a reținut că reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, a indicat că minorul locuiește începând cu luna noiembrie a anului 2020 la domiciliul mamei, situat în orașul Iași.

Cu toate că, astfel cum rezultă din cele menționate de reclamant, minorul a locuit în perioada 2017 - noiembrie 2020 împreună cu tatăl său, în sectorul 1 al Municipiului București, relevant pentru stabilirea competenței este domiciliul efectiv al minorului de la momentul formulării cererii de chemare în judecată.

Întrucât art. 114 C. proc. civ. prevede competența teritorială exclusivă a instanței în a cărei circumscripție se află domiciliul minorului, respectiv Iași, instanța a apreciat ca fiind competentă a soluționa prezenta cauză Judecătoria Iași.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Iași, secția civilă, prin sentința civilă nr. 5023 din 29 aprilie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași în soluționarea prezentei cauze și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii instanța a reținut că în prezenta cauză nu există o hotărâre judecătorească prin care să se fi stabilit locuința minorului, ci în intervalul de timp anterior luării acestuia de către mamă, respectiv începând cu anul 2018 și până în luna noiembrie 2020 acesta a locuit împreună cu tatăl în baza acordului părților, pârâta fiind plecată în acest timp în Franța.

Astfel, întrucât minorul, anterior refuzului pârâtei de a se reîntoarce la București, a locuit în mod statornic în București, alături de tatăl său, fiind integrat mediului social și familial de la domiciliul acestuia, instanța a apreciat ca fiind competentă să soluționeze cauza Judecătoria Sectorului 1 București.

Totodată, s-a mai reținut că stabilirea instanței competente să soluționeze o cauză în care sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., dispoziții instituind o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, nu se face în funcție de dorința părintelui care a luat copilul fără acordul celuilalt părinte, întrucât niciunul dintre părinți nu poate să aleagă instanța competentă.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se reține că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 26 ianuarie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta B. (pârâtă în prezenta cauză), în contradictoriu cu pârâtul A. (reclamantul din prezenta cauză), a solicitat exercitarea autorității părintești asupra minorului C., exclusiv de către mamă, stabilirea domiciliului minorului la locuința mamei și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului.

Judecătoria Iași, prin încheierea de ședință din 10 iunie 2021, a respins excepția necompetenței teritoriale a judecătoriei Iași, invocată de pârâtul A. (reclamantul din prezenta cauză) și a fixat termen de judecată la data de 06 octombrie 2021 pentru continuarea judecății pe fondul cauzei.

Prin urmare, această instanță s-a pronunțat cu privire la competența teritorială în soluționarea cererii cu care a fost învestită de reclamanta B., în sensul că a reținut cauza pentru soluționarea pe fond a dreptului dedus judecății.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 10 martie 2021, cerere ce face obiectul prezentului dosar - nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând instanței să dispună, pe calea ordonanței președințiale, stabilirea domiciliului minorului C. la locuința acestuia până la soluționarea definitivă a cauzei având ca obiect exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu și stabilire pensie de întreținere, formulată de către B. în dosarul nr. x/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Iași.

Așadar, se reține că dosarul nr. x/2021, care are ca obiect cererea prin care reclamanta B. (pârâtă în prezenta cauză), în contradictoriu cu pârâtul A. (reclamantul din prezenta cauză), a solicitat exercitarea autorității părintești asupra minorului C. exclusiv de către mamă, stabilirea domiciliului minorului la locuința mamei și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, se află în prezent pe rolul Judecătoriei Iași, urmând să fie soluționat pe fond de instanța menționată.

Potrivit dispozițiilor art. 998 din C. proc. civ., "cererea de ordonanță președințială se introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului".

Prin urmare, în ceea ce privește ordonanța președințială, competenta de soluționare este aceeași cu cea determinată pentru soluționarea cauzei pe fond, determinare care poate opera în abstract de către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale (în cazul în care nu este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanței cererea pe fondul dreptului), situație în care competența se stabilește în funcție de instanța învestită cu soluționarea fondului dreptului.

Cum din verificările efectuate în programul de evidență informatizată a instanțelor, rezultă că dosarul nr. x/2021, în care instanța urmează a se pronunța asupra fondului dreptului dedus judecății pe calea prezentei ordonanțe președințiale, se află pe rolul Judecătoriei Iași, cu termen de judecată la data de 06 octombrie 2021, în raport de dispozițiile art. 998 C. proc. civ., aceleiași instanțe îi revine competența de soluționare și în cererea de ordonanță președințială.

În raport de cele anterior reținute și de dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 iunie 2021.