ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1784/2021

HOTĂRÂRE

23.09.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1784/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la 9 septembrie 2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând stabilirea locuinței minorului C. la domiciliul reclamantei, exercitarea autorității părintești în comun, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în funcție de veniturile pe care acesta le realizează și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea de chemare în judecată se întemeiază pe dispozițiile art. 400 alin. (1), art. 483, art. 496, art. 499, art. 505 alin. (2), art. 529 și art. 532 C. civ.

II. Hotărârea Judecătoriei Găești:

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la 9 septembrie 2020, fiind alocat prim termen de judecată la 24 noiembrie 2020.

La 8 octombrie 2020, pârâtul a formulat întâmpinare, arătând că este de acord cu stabilirea locuinței minorului la mamă.

Prin sentința civilă nr. 1509 din 24 noiembrie 2020, Judecătoria Găești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

În motivare, instanța a reținut că, față de obiectul cererii și dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., art. 129 alin. (2), pct. 3 C. proc. civ. și ale art. 114 C. proc. civ., competența teritorială este exclusivă și aparține instanței în raza căreia are stabilit domiciliul minorul alături de mamă.

În raport cu dispozițiile art. 87, art. 91 și art. 92 C. civ., instanța a constatat că minorul a locuit alături de mama sa, reclamanta, care are domiciliul în București, conform mențiunilor din cartea de identitate.

Analizând legătura cu localitatea Produlești la momentul promovării acțiunii prin prisma noțiunii de "reședință obișnuită" a reclamantei și a minorului, a reținut că nu este suficientă cât să justifice competența Judecătoriei Găești, deoarece reclamanta are reședința în Produlești din 31 august 2020, iar cererea de chemare în judecată a fost promovată la 9 septembrie 2020.

A motivat că se consideră că își au reședința obișnuită într-o zonă geografică specifică persoanele care au locuit la reședința obișnuită o perioadă suficient de mare de timp cât să releve elementul de continuitate.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 București:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 29 decembrie 2020, fiind stabilit prim termen de judecată la 9 martie 2020.

La 16 februarie 2021, reclamanta A. a depus note de ședință prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 București a pronunțat sentința civilă nr. 3474 din 23 aprilie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, competența teritorială a instanței se determină potrivit dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., conform cărora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, fiind vorba despre o competență exclusivă.

Cu privire la situația de fapt, instanța a reținut că minorul locuiește alături de mama sa, pe raza comunei Produlești, jud. Dâmbovița, astfel cum rezultă din reședința acesteia. De asemenea, a avut în vedere că pârâtul nu contestă că locuința efectivă a minorului este în comuna Produlești, în fapt minorul locuind din anul 2020 cu reclamanta în această comună.

Câtă vreme minorul și reclamanta nu mai au nicio legătură cu locuința de pe raza Sectorului 1 București, instanța reține că nu se poate declara competentă doar pentru că în cartea de identitate a mamei domiciliul acesteia figurează în Sectorul 1 București, dacă în fapt părțile nu mai au legătură cu această locuință și domiciliul real, faptic, al minorului, se află pe raza Judecătoriei Găești.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Găești și Judecătoria Sectorului 1 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, ambele instanțe făcând aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Este de reținut că, în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze litigiul de față, interesează unde se afla locuința în fapt a minorului la data promovării acțiunii.

În conformitate cu dispozițiile art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Potrivit prevederilor art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Până la organizarea instanțelor de tutelă și familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Prin dispozițiile art. 114 C. proc. civ., se stabilește competența teritorială a instanțelor în ceea ce privește cererile în materie de tutelă și familie: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

În conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. (1) C. civ., domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic, iar conform prevederilor art. 91 C. civ., dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei se reține că reclamanta este părintele cu care minorul locuiește în mod statornic, așadar domiciliul minorului a cărei ocrotire se solicită se stabilește în raport cu domiciliul acesteia.

Reclamanta a declarat că locuiește în comuna Produlești, județul Dâmbovița și a făcut dovada reședinței sale în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) C. civ., întrucât conform mențiunilor din cartea de identitate aceasta are stabilită reședința în această localitate începând din 31 august 2020, prin urmare acesta este domiciliul în fapt al minorului. De altfel, nici pârâtul nu a contestat că locuința efectivă a minorului este în comuna Produlești.

Având în vedere că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, minorul locuiește, în mod statornic, împreună cu mama sa în comuna Produlești, județul Dâmbovița, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Găești, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Găești.