ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.03.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 494/2021

HOTĂRÂRE
11.03.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 494/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 11 martie 2021

asupra conflictului de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 8 octombrie 2020, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanței președințiale, suplinirea acordului pârâtului cu privire la deplasarea în străinătate a minorului C., la eliberarea unui pașaport individual pentru minor și stabilirea provizorie a locuinței minorului la reședința mamei din Italia.

Judecătoria Iași, secția civilă, prin sentința civilă nr. 9577 din 5 noiembrie 2020 a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Pentru a decide astfel, instanța a constatat că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 998, 114 C. proc. civ. și art. 106 și 496 C. civ. A reținut că minorul, în ultimii trei ani, a locuit la Târgu Jiu, alături de bunica sa, unde au domiciliul legal ambii părinți. Mutarea sa intempestivă alături de mama care a revenit recent din străinătate (așadar nu avea nici domiciliul și nici reședința în Iași) nu este în măsură să confere localității Iași calitatea de reședință a persoanei ocrotite. În lipsa explicitării noțiunii în dreptul intern, noțiunea de reședință trebuie interpretată prin raportare la dreptul european, care se referă în mod expres la reședința obișnuită a minorului la momentul sesizării instanței (art. 8 din Regulamentul 2201/2003 al CE). Mai mult, CJUE a stabilit în cauza C-523/07A concret care sunt criteriile care determină reședința obișnuită a copilului de vârstă mare, aplicabile minorului în cauză. Or, potrivit susținerilor comune, anterior lunii octombrie 2020, minorul a locuit timp de trei ani la Târgu Jiu, astfel încât această localitate reprezintă reședința sa obișnuită.

La rândul său, Judecătoria Târgu Jiu, secția civilă, prin sentința civilă nr. 6304 din 10 decembrie 2020 a admis excepția de necompetență teritorială, ridicată din oficiu, și a declinat competența cererii de ordonanță președințială în favoarea Judecătoriei Iași. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În motivare s-a reținut că, în raport de obiectul cererii prin care se solicită, cu titlu provizoriu, suplinirea acordului pârâtului cu privire la deplasarea în străinătate a minorului C., eliberarea unui pașaport individual pentru minor și stabilirea provizorie a locuinței minorului la reședința mamei din Italia, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Persoana ocrotită este minorul C., care la data formulării cererii locuia cu reclamanta, situație confirmată de pârât prin întâmpinare. Din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă rezultă că aceasta locuiește în Iași, împreună cu minorul, astfel încât instanța de tutelă competentă să soluționeze pricina este instanța în circumscripția căreia locuia la data formulării cererii de chemare în judecată persoana ocrotită, respectiv Judecătoria Iași.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării cererii de ordonanță președințială revine Judecătoriei Iași, pentru considerentele ce succed:

Obiectul litigiului îl constituie cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B., prin care se solicită suplinirea acordului acestuia cu privire la deplasarea în străinătate a minorului C., la eliberarea unui pașaport individual pentru minor și stabilirea provizorie a locuinței minorului la reședința mamei din Italia.

Cele două instanțe aflate în conflict au reținut aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită. Această normă specială instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Însă, conflictul negativ de competență a fost determinat de aprecierea diferită asupra locuinței minorului. Astfel, Judecătoria Iași a apreciat că reședința acestuia se află în localitatea Târgu Jiu, unde a locuit în cei trei ani anterior introducerii acțiunii și unde figurează și domiciliul legal al părinților săi, iar Judecătoria Târgu Jiu s-a raportat la domiciliul minorului la data formulării ordonanței președințiale.

Înalta Curte reține că noțiunea de domiciliu la care face trimitere textul legal enunțat mai sus vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei. Așadar, noțiunea de domiciliu trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuiește efectiv.

Astfel, la data promovării demersului judiciar, locuința minorului C. era la mamă, aspect care rezultă atât din precizările depuse de reclamantă la dosarul Judecătoriei Târgu Jiu, precum și din susținerile exprimate prin întâmpinare de pârât. Având în vedere că reclamanta A. locuiește în Iași, fapt probat cu contractul de închiriere a locuinței depus la dosarul Judecătoriei Iași, în aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze ordonanța președințială este Judecătoria Iași, în circumscripția căreia se află domiciliul persoanei ocrotite.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-03-25
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 657/2021
Astfel, art. 8 din Regulamentul 2201/2003 al CE face referire la reședința obișnuită a minorului, iar CJUE a stabilit în cauza C-523/07 concret care sunt criteriile care determină reședința obișnuită a copilului de vârstă mare. Mai mult, da
ÎCCJ 2021-09-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1839/2021
reconvențională, pârâtul-reclamant a solicitat ca instanța să dispună stabilirea unui program de vizitare a copilului, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 479 din data de 26.03.2021, pronunțată de Judecătoria Moinești a fost
ÎCCJ 2021-06-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1239/2021
Ședința publică din data de 08 iunie 2021 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 10.03.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitân
ÎCCJ 2023-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1278/2023
reședință obișnuită utilizată de legislația europeană, "reședința obișnuită" în dreptul Uniunii Europene fiind stabilită prin intermediul jurisprudenței instanțelor europene; astfel, chiar dacă reședința obișnuită a copilului a fost reținut
ÎCCJ 2025-09-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1572/2025
Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege." Noțiunea de domiciliu sau reședință a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru
Sursă