ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1224/2023

Ședința publică din data de 19 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21 iulie 2020, pe rolul Tribunalului Ilfov, secția civilă, sub nr. x/2020, reclamanții A., B., C., D., E., F., în contradictoriu cu pârâții Primăria Comunei Dascalu-Comisia Locală a Comunei Dascalu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comisia Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Județului Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, au solicitat obligarea pârâților la emiterea propunerii, respectiv a dispoziției conținând acordarea de măsuri compensatorii prin puncte în condițiile Legii nr. 165/2013 pentru imobilul teren în suprafață de 3 ha și 950 mp situat în Tarlaua Tunăreanca (actualmente Tunari) și Niculaide (actualmente Pipera), județul Ilfov și 6.000 mp, situat în com. Dascălu, județul Ilfov, conform copiei extras din Borderoul populației proprietăților și exploatațiilor agricole din comuna Dascalu-Creata, sat Vărăști, plasa Caciulati, județul Ilfov, întocmit conform Recensământului Agricol și populației din ianuarie 1948 eliberat de Arhivele Naționale, imposibil de restituit în natură persoanelor îndreptățite.

Prin sentința civilă nr. 3733 din 09 decembrie 2021, Tribunalul Ilfov, secția civilă a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., în contradictoriu cu pârâții Primăria Comunei Dascalu-Comisia Locală a Comunei Dascalu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comisia Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Județului Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții C., B., D., A., F., G., H. și I., toți în calitate de moștenitori ai defunctului E., fiind înregistrat la data de 13 mai 2022, sub nr. x/2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

2.1. Prin încheierea de ședință din 23 martie 2023, Completul civil nr. 20 A din cadrul secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București a admis excepția necompetenței materiale și a dispus înaintarea dosarului Președintelui secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie în vederea repartizării între completurile specializate în judecarea cauzelor în materia fondului funciar.

În acest sens, față de prevederile art. 39 alin. (2) și art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 prin raportare la art. 175 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 3243/22.12.2022 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, coroborat cu prevederile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 134/26.01.2023, conform cărora la nivelul secției a III-a a Curții de Apel București s-au înființat patru completuri specializate pentru judecarea proceselor funciare, potrivit deciziei nr. 2/1498/02.02.2023 a Cabinetului Președintelui, completul de judecată a avut în vedere obiectul cererii de chemare în judecată prin care reclamanții au solicitat obligarea pârâților ca, în soluționarea cererii formulate de autorul acestora în temeiul Legii nr. 18/1991, să emită propunerea pentru acordare de măsuri compensatorii în condițiile Legii nr. 165/2013 pentru imobilul teren în suprafață de 3 ha și 950 mp situat în Tarlaua Tunăreanca (actualmente Tunari) și Niculaide (actualmente Pipera), județul Ilfov și 6.000 mp, situat în comuna Dascălu, județul Ilfov, invocând dispozițiile Legii nr. 247/2005.

2.2. Învestit cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Completul civil nr. 8 A din cadrul secției a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București, prin încheierea de ședință din 13 aprilie 2023, în baza art. 200 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 136 alin. (4) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea completului căruia i-a fost repartizat aleatoriu - C20A; a constatat intervenit conflictul negativ de competență; a înaintat dosarul la Înalta Curte de CasațieșiJustiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În fundamentarea acestei soluții, completul de judecată a reținut că obiectul cauzei este formulat în baza Legii nr. 10/2001, așa cum a fost învestită prima instanță, la data de 21 iulie 2020, și s-au formulat criticile principale ale cererii de apel, înregistrată pe rolul curții de apel la data de 13 mai 2022, luată în pronunțare de C20 A, în ședința publică din 09 februarie 2023, însă rămasă nesoluționată pentru repunerea pe rol a apelului.

În această privință, a apreciat că, din punct de vedere legal, nu se poate schimba în cursul apelului temeiul juridic sub care a fost calificată situația de fapt de către reclamanți în cererea de chemare în judecată și judecată pricina la prima instanță (cauza juridică a cererii de chemare în judecată), nici la vreo cerere a părții și nici din oficiu, art. 478 alin. (3) C. proc. civ. opunându-se unor asemenea măsuri de recalificare a judecății în sensul de schimbare a cauzei juridice a procesului, în afara pronunțării unei decizii în apel, ci calea de atac a apelului urmează principiul disponibilității și limitele sale legale, conform criticilor principale ale apelanților-reclamanți din cererea de apel cu care a fost învestită instanța de apel, repartizată aleatoriu completului C20A.

Totodată, a invocat art. 6 din Decizia nr. 2/1498 din 01 februarie 2023 a Președintelui Curții de Apel București cu referire la repartizarea ciclică a dosarelor care au ca obiect fond funciar, la primul termen de judecată care a urmat acestei decizii, ceea ce nu este cazul dosarului de față în care reclamanții au solicitat măsuri compensatorii pe Legea nr. 165/2013, în baza Legii nr. 10/2001 ale cărei dispoziții le-au pretins aplicabile atât la prima instanță cât și în cererea de apel, după ce anterior în dosarul nr. x/2010, prin sentința irevocabilă nr. 3680/18.08.2010, li s-a respins, ca neîntemeiată, reclamanților cererea de chemare în judecată având ca obiect obligația de a face - obligarea comisiilor de fond funciar, Locală Dascălu și Județeană Ilfov, la acordarea de măsuri reparatorii (reconstituirea dreptului de proprietate) în baza Legii nr. 18/1991 pentru aceleași suprafețe de teren, 30.950 mp (3 ha și 950 mp), care se includ în partea de 30.950 mp și în obiectul material total (30.950 mp și 6.000 mp) al judecății în dosarul de față al cărui temei juridic este, însă, diferit-Legea nr. 10/2001, completată de Legea nr. 165/2013.

Tot anterior în dosarul nr. x/2016, prin sentința definitivă nr. 9068 din 15 decembrie 2016, reclamanților li s-a respins, pe excepția autorității de lucru judecat, cererea de chemare în judecată având ca obiect și contestația, în baza Legii nr. 18/1991, împotriva Hotărârii Comisiei Județene, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată la Comisia Județeană pentru autorul comun J. de E. împotriva propunerilor Comisiei Locale Dascălu de încuviințare ca întemeiată numai în parte a reconstituirii cerute și neîncuviințate a fi propusă la reconstituire și asupra unei părți de teren din suprafețele totale ale autorului J., care formează obiect material al judecății și în procesul de față.

Or, art. 6 din Decizia nr. 2/1498 din 01 februarie 2023 a Președintelui Curții de Apel București se completează cu prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ. aplicabile și în apel, potrivit dispozițiilor art. 482 C. proc. civ., în sensul că repartizarea ciclică a dosarelor pe rol se dispune la primul termen care urmează Deciziei nr. 2/1498 din 02 februarie 2023 a Președintelui Curții de Apel București, măsurile dispuse stabilind strict și limitativ aplicabilitatea acesteia numai în dosarele care au ca obiect fond funciar în baza Legii nr. 247/2005, în raport de care s-a dispus înființarea de completuri prin HCSM nr. 134/26.01.2023, și nu în acelea în care eventual partea apelantă, în vreun mod suplimentar obiectului judecății (Legea nr. 10/2001 cu completările prin Legea nr. 165/2013), înregistrat în programul informatic Ecris, judecat de prima instanță și aflat pe rol în faza apelului (altul decât Legea nr. 247/2005 cu referirea Titlului XIII la Legea nr. 18/1991 și la Legea nr. 1/2000), ar menționa în vreo critică subsidiară în apel, ce nu a fost dezlegată definitiv într-o decizie în apel, și alt eventual temei juridic, pe care nu l-a invocat, însă, în fața primei instanțe învestite, ci numai pentru a susține că a fost invocat de un pârât în întâmpinarea depusă la prima instanță.

A precizat că, în apel, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, C20A, nu a pronunțat la data de 09 februarie 2023, când a luat concluziile orale ale părților, vreo decizie de soluționare a cererii de apel prin care să dispună pentru vreun motiv de apel (fie el de ordine privată, fie de ordine publică) considerat obiect al judecății și, în consecință, să-l tranșeze prin admiterea apelului, cu consecința desființării sentinței în ceea ce privește o eventuală judecată greșită a primei instanțe pe Legea nr. 10/2001, în loc de alt temei legal, și rejudecării fondului cauzei de către curtea de apel.

În referire la art. 200 alin. (2) C. proc. civ., a evidențiat lipsa incidenței vreunei competențe speciale a instanței de apel a fi invocată în încheierea de ședință din 23 februarie 2023 în tranșarea apelului în cauza de față.

Chiar dacă ar fi fost invocată, aceasta ar fi atras judecata în continuare la același complet competent, C20A, câtă vreme nu a pus în discuție la primul termen, ce a urmat deciziei Președintelui Curții de Apel București din 02 februarie 2023, respectiv la termenul din 09 februarie 2023, când a reținut în pronunțare apelul, vreo excepție de necompetență materială după specializare pe fond funciar, deoarece la prima instanță reclamanții au solicitat ca situația de fapt pe care au susținut-o să fie judecată pe temeiul Legii nr. 10/2001 și astfel să li se acorde pe acest temei măsuri compensatorii în baza Legii nr. 165/2013, în condițiile în care prevederile art. 478 alin. (3) C. proc. civ. interzic instanței de apel a încălca în apel cauza juridică a cererii de chemare în judecată cu care reclamanții au învestit prima instanță.

Așadar, declinarea de competență, dispusă prin încheierea din 23 martie 2023, nu poate conduce la legala învestire a unui complet de fond funciar din materia specială reglementată de Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000, cu procedura stabilită la Titlul XIII din Legea nr. 247/2005, conform HCSM nr. 134/26.01.2023, respectiv a completului C8A, întrucât acest complet nu are îndreptățirea legală să deroge de la art. 478 alin. (3) C. proc. civ. și să încalce prevederile art. 130 alin. (2), art. 482 C. proc. civ., care stabilesc că și în situația în care C20 A ar fi devenit necompetent după specializare, în urma restrângerii parțiale a specializării, prin înlăturarea de la competență a unuia din cei doi judecători ai săi în privința judecăților proceselor funciare demarate și judecate în baza Legii nr. 247/2005, neinvocarea de către C20 A la primul termen care a urmat restrângerii specializării intervenite la 02 februarie 2023, respectiv 09 februarie 2023, atrage prorogarea de competență după specializare tot în favoarea acestui complet de judecată, făcând trimitere la decizia nr. 17/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, la principiile repartizării aleatorii și continuității completului de judecată în judecata apelului, reglementate de art. 19, art. 200 alin. (1), art. 214 alin. (1)-(3), art. 482 și art. 471 C. proc. civ. și reiterate în Regulamentul de organizare al instanțelor, atât în forma lui de la data demarării procesului de față (HCSM nr. 1375/2015), cât și în cea intervenită la sfârșitul anului 2022 (HCSM nr. 3243/2022).

Cu referire la istoricul litigiului, a apreciat că atât prin cererea de chemare în judecată, cât prin criticile principale din cererea de apel, reclamanții au pretins a fi îndreptățiți la măsuri compensatorii în baza altui temei juridic decât cel al legislației fondului funciar după care s-a judecat dosarul nr. x/2010, menționat în considerentele sentinței primei instanțe a prezentului dosar, sentință prin care s-a respins acțiunea formulată în baza Legii nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, și a Legii nr. 165/2013, ca nefondată.

Împrejurarea că obiectul a fost menționat în dosar și în programul informatic Ecris pe întreg parcursul său de la data învestirii primei instanțe, inclusiv până la luarea în pronunțare a apelului în ședința publică din 09 februarie 2023, ca fiind Legea nr. 10/2001, este rezultatul modului de stabilire administrativă a listei obiectelor de înregistrat în programul informatic Ecris al instanțelor, listă în care nu se regăsește obiectul obligație de a face - Legea nr. 10/2001, ci se regăsește înscris obiectul "Legea nr. 10/2001", tot așa cum nici obiectul - obligație de a face pe temeiul legislației fondului funciar sau Titlului XIII din Legea nr. 247/2005 nu se regăsește în cadrul listei obiectelor de înregistrat în programul informatic Ecris, ci este înscris pe listă ca obiect - fond funciar.

În consecință, a dispus rectificarea mențiunii din Ecris referitoare la obiectul cauzei, acesta fiind Legea nr. 10/2001, așa cum s-a înregistrat de la început pe rolul Curții de Apel București și cum apare la prima instanță.

II. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două completuri ale aceleiași secții din cadrul Curții de Apel București, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Completului nr. 8 din cadrul secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

La data de 13 mai 2022, a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 3733 din 09 decembrie 2021, pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția civilă.

Cauza a fost repartizată aleatoriu completului civil nr. 20A.

Prin Hotărârea secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 134 din 26 ianuarie 2023, s-a aprobat înființarea a 4 completuri specializate la nivelul Curții de Apel București, secția a III-a civilă, pentru judecarea proceselor funciare (apel, apel III și recurs), cu referire la Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăți și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Colegiul de conducere al Curții de Apel București a adoptat Hotărârea nr. 21 din 02 februarie 2023, prin care a avizat specializarea în materia fondului funciar a unui număr de 16 completuri, printre care și C8, precum și stabilirea compunerii completurilor specializate în materia fondului funciar, potrivit anexei nr. 1.

Drept urmare, la nivelul acestei secții, prin Decizia nr. 2/1948 din 02 februarie 2023 a Președintelui Curții de Apel București, s-a stabilit specializarea în materia fondului funciar a 16 completuri de judecată, prin raportare la Hotărârea nr. 21 a Colegiului de conducere din 02 februarie 2023.

În cuprinsul deciziei s-a menționat în mod explicit (art. 6):

"Aprobă modul de repartizare a dosarelor având ca obiect Civil-fond funciar, care se află pe rolul completurilor de judecată care nu vor mai fi specializate în această materie, potrivit propunerii președintelui secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie, respectiv pe rolul completurilor C2A, C2A3, C2R, C3A, C3A3, C3R, C4A, C4A3, C4R, C6A, C6A3, C6R, C7A, C7A3, C7R, C10A, C10A3, C10R, C11A, C11A3, C11R, C12A, C12A3, C12R, C13A, C13A3, C13R, C14A, C14A3, C14R, C15A, C15A3, C15R, C16A, C16A3, C16R, C17A, C17A3, C17R, C18A, C18A3, C18R, C19A, C19A3, C19R, C20A, C20A3, C20R, C21A, C21A3, C21R (…), în sensul că acestea vor fi repartizate ciclic completurilor specializate, în ordinea numerotării acestora pe stadii procesuale, în funcție de data înregistrării dosarului la Curtea de Apel București".

Ca urmare a dezînvestirii completului nr. 20A la data de 23.03.2023, dosarul a fost repartizat ciclic Completului nr. 8A, potrivit rezoluției președintelui secției din 04 aprilie 2023, conform art. 6 din Decizia nr. 2/1948 din 02 februarie 2023 a Președintelui Curții de Apel București.

La rândul său, Completul nr. 8A a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea completului căruia i-a fost repartizat aleatoriu - C20A.

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ., "Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetența și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol:

"Conflictul se va soluționa de secția instanței stabilite potrivit art. 135 corespunzătoare secției înaintea căreia s-a ivit conflictul".

Conform alin. (4) al art. 136 C. proc. civ., "Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și completelor specializate".

Condițiile prevăzute de textul de lege anterior menționat sunt îndeplinite în speța dedusă judecății având în vedere că dezînvestirea reciprocă a operat între două completuri din cadrul secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București, fiind disputată competența specializată a acestora, în sensul art. 136 alin. (4) C. proc. civ., în soluționarea apelului declarat de reclamanții C., B., D., A., F., G., H. și I. împotriva sentinței civile nr. 3733 din 09 decembrie 2021, pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția civilă, în dosarul nr. x/2020.

În limitele învestirii instanței care pronunță regulatorul de competență, se impune a se stabili, în primul rând, dacă momentul invocării de către completul inițial învestit a excepției necompetenței, respectiv după închiderea dezbaterilor în apel și repunerea cauzei pe rol din oficiu, pentru verificarea competenței materiale procesuale, are vreo relevanță în determinarea competenței de soluționare a cauzei.

Prin Decizia nr. 31/2019 pronunțată de către Înalta Curte într-un recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 133 din 19/02/2020, s-a statuat că, dacă excepția de necompetență nu a fost invocată în termenul legal, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) sau, după caz, alin. (3) C. proc. civ., necompetența instanței sesizate se acoperă definitiv, fără ca excepția să mai poată fi invocată în tot cursul procesului (pct. 63 - 66).

Din acest punct de vedere, trebuie observat că înființarea completelor specializate în materia fondului funciar la nivelul Curții de Apel București prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii a fost urmată de măsuri de organizare și de funcționare a acestor complete, adoptate atât de către Colegiul de Conducere, cât și de către președintele Curții de Apel.

Aceste măsuri relevă norme de organizare judecătorească, inclusiv cele ale președintelui instanței, în virtutea prerogativelor conferite de Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești (potrivit art. 1 alin. (2), "În situațiile neprevăzute de lege sau de prezentul regulament, președintele instanței stabilește regulile aplicabile referitoare la organizarea și funcționarea instanței").

După cum s-a arătat anterior, decizia președintelui Curții a vizat nu numai cauzele ce urmau a fi înregistrate pe rolul secției în cadrul căreia au fost înființate completele specializate, dar și pe cele aflate pe rolul secției, cu repartizarea ciclică a acestora între completele nou - înființate.

În absența oricărei distincții în decizie din perspectiva stadiului procesual în care se aflau diferitele cauze deja înregistrate, dezînvestirea completelor nespecializate în materia fondului funciar urma a avea loc independent de împrejurarea dacă era sau nu era împlinit termenul de invocare a necompetenței materiale prevăzut de art. 130 alin. (2) C. proc. civ., respectiv primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii.

Dacă s-ar fi intenționat trimiterea la completele specializate doar a acelor cauze pentru care era posibilă respectarea termenului legal de invocare a necompetenței, s-ar fi menționat acest lucru în mod expres, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.

Pe de altă parte, nu s-ar putea considera că dezînvestirea trebuia să se realizeze la termenul imediat următor adoptării Deciziei nr. 2/1948 din 02 februarie 2023 a Președintelui Curții de Apel București. O asemenea interpretare echivalează cu o modificare a regimului de invocare a necompetenței prevăzut de C. proc. civ., ce nu este permisă interpretului legii în operațiunea de stabilire a semnificației conținutului normei, în vederea aplicării ei la o situație juridică concretă.

Așadar, este lipsit de relevanță momentul la care a avut loc declinarea de competență din partea completului inițial învestit în prezenta cauză, câtă vreme era obligatorie dezînvestirea sa în favoarea unuia dintre completele nou - înființate, neputându-se vorbi despre o consolidare a competenței prin neinvocarea excepției de necompetență în termenul legal.

Această concluzie este susținută și de considerente ale Deciziei nr. 17/2018 pronunțată de Înalta Curte - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 872 din 16.10.2018.

Instanța supremă a statuat următoarele:

"18. (...) dacă la nivelul unei instanțe există secții sau completuri specializate, o cauză de o anumită natură trebuie repartizată la secția sau completul specializat corespunzătoare naturii litigiului dedus judecății.

Așadar, normele care reglementează instanțele/completurile specializate au o natură duală, ce determină un tratament juridic specific în cazul încălcării acestora. (...)

În considerarea celor statuate de către instanța supremă, nu se poate opune regimul de invocare a excepției de necompetență soluționării unei cauze de către un complet specializat, într-o situație particulară precum cea din speță, conturată prin norme de organizare judecătorească ce nu au făcut nicio distincție, la repartizarea cauzelor către completele specializate nou-înființate, în funcție de stadiul soluționării acestora.

În al doilea rând, soluționarea conflictului negativ de competență de față presupune a se stabili dacă natura litigiului dedus judecății atrage competența completului specializat în materia fondului funciar.

În ceea ce privește obiectul acțiunii introductive de instanță, Înalta Curte reține că acesta constă în solicitarea de obligare a pârâților la emiterea propunerii și, respectiv, a dispoziției conținând acordarea de măsuri compensatorii prin puncte în condițiile Legii nr. 165/2013 pentru imobilele-teren situate în tarlaua Tunareanca/Tunari și Niculaide/Pipera, județul Ilfov (în suprafață de 3.0950 mp) și în comuna Dascălu, județul Ilfov (în suprafață de 6.000 mp), invocând dispozițiile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat că autorul acestora a depus cerere în baza Legii nr. 18/1991, fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate asupra 5 ha și 4.000 mp, deși din actele eliberate de Arhivele Naționale rezultă că acesta era îndreptățit la a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra 8 ha și 4.950 mp, arătând că, deși au revenit cu numeroase cereri, pârâții nu au procedat la reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafața de 3 ha rămasă.

Se impune a se preciza că, în virtutea rolului său activ și a prevederilor art. 22 alin. (1) și (4) C. proc. civ., judecătorul cauzei nu este ținut de temeiul juridic invocat de către reclamant, având obligația de a soluționa cauza conform dispozițiilor legale incidente, dând sau restabilind calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. Acest rol al judecătorului în aflarea adevărului operează și în stabilirea competenței, care se determină în funcție de obiectul și cauza acțiunii.

Prin urmare, este relevant, în calificarea acțiunii în legătură cu care s-a ivit conflictul negativ de competență (în stadiul procesual al apelului), faptul că reclamanții solicită, în esență, obligarea comisiilor de fond funciar (locală și județeană) la finalizarea procedurii administrative inițiate ca urmare a cererilor formulate în baza Legii nr. 18/1991.

Așadar, obiectul cererii de față are legătură cu procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv, cu actele și măsurile care trebuiau luate de autoritățile competente în acest scop, conform legilor speciale în materia fondului funciar.

Potrivit art. 1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare, "În scopul accelerarii judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 16/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale C. proc. civ..", iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că "În cadrul instanțelor judecătorești procesele funciare se vor soluționa de către complete specializate".

Procesele funciare au ca obiect plângerile formulate în temeiul art. 53 din Legea nr. 18/1991, constatarea nulității titlurilor de proprietate emise în materie funciară (în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997 de modificare a Legii nr. 18/1991), dar și plângerile împotriva refuzului comisiei locale și a comisiei județene de soluționare a cererilor de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.

Drept urmare, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată și a prevederilor legilor fondului funciar, a căror aplicare s-ar face de către judecătorul cauzei, în măsura în care s-ar ajunge la soluționarea pe fond a cauzei, litigiul de față aparține materiei fondului funciar.

Nu are importanță faptul că reclamanții au indicat drept temei juridic al acțiunii și prevederile Legii nr. 165/2013 (care ar fi condus, în situația în care ar fi fost aplicabile, la competența unei secții civile sau, după caz, a unui complet ce soluționează litigii în materie civilă, potrivit art. 35 alin. (1)

1

din lege).

În domeniul de aplicare al Legii nr. 165/2013 intră exclusiv contestațiile împotriva deciziilor emise de către entitățile învestite cu soluționarea cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, conform art. 33 din Legea nr. 165/2013, contestațiile împotriva deciziilor emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în condițiile art. 34 din lege, precum și litigiile generate de nesoluționarea cererilor formulate în baza Legii nr. 10/2001 și a dosarelor înregistrate la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Or, este evident că litigiul de față nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de litigii menționate anterior, motiv pentru care este lipsită de relevanță referirea reclamanților la prevederile Legii nr. 165/2013, inclusiv la măsurile reparatorii vizate de acest act normativ.

Față de toate considerentele expuse, urmează a se stabili competența de soluționare a apelului în favoarea unui complet specializat în materia fondului funciar din cadrul secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București, respectiv a Completului nr. 8.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Completului nr. 8 din cadrul secției a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 iunie 2023.