ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1216/2023

Ședința publică din data de 19 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată la data de 12 iulie 2022 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă, sub nr. x/2022, contestatoarea Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., să se dispună anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 481/2021 constituit la Biroului Executorului Judecătoresc B. pentru suma de 17.364,19 RON (din care 13.640 RON reprezintă diferență debit principal, iar suma de 3.724,19 RON reprezintă cheltuieli de executare).

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 712 și urm. C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 10857 din 17 noiembrie 2022, Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a hotărî astfel, prin raportare la art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1)-(3) C. proc. civ., instanța a reținut că titlul executoriu reprezentat de sentința nr. 713 din 10 martie 2021 a Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale este pronunțat în contradictoriu cu debitoarea Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. (CNCF CFR S.A.) - Sucursala Regională CF Craiova cu sediul în Craiova, județul Dolj, iar prin cererea de executare silită formulată de creditorul A. la data de 01 septembrie 2021, s-a solicitat deschiderea procedurii de executare silită împotriva acestei debitoare, cu sediul în b-dul x, nr. 1, Craiova, astfel cum a fost indicat de contestatoare.

Totodată, a constatat că în cererea de executare silită, intimatul nu a indicat sediul sucursalei Craiova, executorul raportându-se la sediul central al CFR S.A., deși cererea privea sucursala.

Așadar, atât timp cât titlul a fost pronunțat în contradictoriu cu sucursala, având capacitate procesuală, tot aceasta este cea care stă în judecată și în faza executării, iar competența se analizeză în raport cu acest debitor.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Craiova, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 2639 din 27 martie 2023, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București; în baza art. 133 alin. (2) C. proc. civ., a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Craiova și Judecătoria Sectorului 1 București; în baza art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății cauzei; a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin încheierea din 10 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea de încuviințare a executării silite împotriva debitoarei Compania Natională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala CF Craiova, formulată de B., la solicitarea creditorului A., context în care revine judecătoriei care a încuviințat executarea silită competența de a soluționa contestația la executare, potrivit art. 714 din C. proc. civ., raportându-se la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (decizia nr. 144 din 26 ianuarie 2022), precum și la decizia nr. 20/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul litigiului cu privire la care poartă prezentul conflict negativ de competență îl reprezintă contestația la executare prin care s-a solicitat anularea actelor efectuate în dosarul de executare nr. 481/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc B. pentru suma de 17.364,19 RON (13.640 RON - diferență debit principal și 3.724,19 RON - cheltuieli de executare).

Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Craiova și-au declinat reciproc competența de soluționare a contestației la executare, conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale cele două instanțe cu privire la norma de procedură în temeiul căreia se stabilește instanța competentă a soluționa litigiul.

Astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a apreciat asupra competenței teritoriale prin prisma dispozițiilor art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1)-(3) C. proc. civ., reținând că instanța de executare este cea de la sediul debitoarei Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, la data sesizării executorului judecătoresc, pe când Judecătoria Craiova a reținut că instanța de executare este cea care a încuviințat executarea silită, potrivit art. 714 C. proc. civ., raportându-se și la decizia nr. 20/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.

Dreptul comun în stabilirea competenței teritoriale în ceea ce privește soluționarea contestației la executare este reglementat de dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora contestația se introduce la instanța de executare. Totodată, art. 651 din același act normativ definește instanța de executare astfel:,,(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

În speță, Judecătoria Sectorului 1 București, prin încheierea din 10 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a admis cererea de încuviințare a executării silite prin toate modalitățile de executare silită la cererea creditorului A. împotriva debitoarei Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. în vederea executării obligațiilor care rezultă din titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 713 din 10 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Dolj, conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, astfel cum rezultă din actele de executare ce compun dosarul de executare nr. 481/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc B., atașat dosarului nr. x/2002 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel (paragraful 70).

Pe cale de consecință, ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestației la titlu, spre exemplu - toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare (paragraful 71).

Așadar, principiul unicității instanței de executare presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanță fiind calificată de legislator drept instanță de executare (paragraful 80).

Față de dezlegările obligatorii ale Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, rezultă că instanța care a încuviințat executarea silită, adică Judecătoria Sectorului 1 București, a devenit instanța de executare, în sensul prevederilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., competentă să soluționeze contestația la executare formulată de debitoarea Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova împotriva executării silite ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc B..

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 București este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 iunie 2023.