ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 794/2023

HOTĂRÂRE

11.05.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 794/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 11 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, în data de 29 aprilie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat, ca în contradictoriu cu intimatul A., să se dispună anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 508/2021, constituit la BEJ B., pentru suma de 10301,15 RON (din care 7146 RON reprezintă diferență debit principal, iar suma de 3155,15 RON reprezintă cheltuieli de executare).

În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 712 și urm. C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 11764/2022 din 09 decembrie 2022, Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că în cazul contestației la executare, necompetența teritorială este de ordine publică, conform art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., întrucât părțile nu o pot înlătura, sens în care sunt incidente dispozițiile art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1)-(3) C. proc. civ.

Instanța a mai reținut că titlul executoriu este reprezentat de sentința nr. 871 din 23 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu debitoarea Compania Națională de Căi Ferate CFR SA- Sucursala Regională CF Craiova cu sediul în Craiova, str. x. 1, jud. Dolj.

De asemenea, prin cererea de executare silită formulată de creditorul A. s-a solicitat deschiderea procedurii de executare silită împotriva debitorului Compania Națională de Căi Ferate CFR SA- Sucursala CF Craiova, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 871 din 23 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Instanța a reținut că, la data cererii de sesizare a executorului judecătoresc, Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova avea sediul în Craiova, B-dul x, nr. 1, jud. Dolj, iar nu în București, sens în care competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Craiova.

Învestită prin declinare, Judecătoria Craiova, secția civilă, prin sentința civilă nr. 2321 din 15 martie 2023, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În motivare, această instanță a reținut incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu art. 651 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., arătând că, în speță, Judecătoria Sectorul 1 Bucuresti, prin încheierea pronunțată în data de 17 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, a admis cererea de încuviințare a executării silite împotriva debitoarei Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. -Sucursala CF Craiova, formulată de BEJ B., la solicitarea creditorului A..

Astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 714 din C. proc. civ., competența de a soluționa contestația la executare revine judecătoriei care a încuviințat executarea silită, date fiind și considerentele obligatorii din cuprinsul deciziei nr. 20/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă contestația la executare împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al BEJ B., prin care contestatoarea Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat instanței să dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 508/2021 al BEJ B. pentru suma de 10301,15 RON.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Craiova și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, ambele făcând aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 C. proc. civ., prima reținând că sediul debitoarei contestatoare este în Craiova, instanța de executare fiind cea de la sediul acesteia, iar a doua instanță reținând că, raportat la obiectul dosarului, sunt incidente considerentele deciziei RIL nr. 20/2021, respectiv principiul unicității instanței de executare.

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului și ale dosarului execuțional, prin încheierea din 17 septembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, aflată la dosarul Judecătoriei Sectorului 1 București, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de petentul BEJ B. și a fost încuviințată executarea silită a debitoarei Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova în dosarul de executare silită nr. x/2021, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 871/23.03.2021, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, pentru realizarea creanței cuprinse în titlul executoriu.

În acest context, se reține că, potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Aplicând pentru identitate de raționament aceste statuări și în speța de față, se reține că în ceea ce privește competența de soluționare a contestației la executare, competența instanței de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanței de executare cu cereri sau incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, precum contestația la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Sectorului 1 București, nefiind incidentă o ipoteză de excepție, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenței în speță, în raport cu alte criterii, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat executarea silită, ca instanță de executare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili că Judecătoria Sectorului 1 București este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare.