ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.11.2022

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2434/2022

HOTĂRÂRE
16.11.2022
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2434/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În primul litigiu, prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub număr de dosar x/2009 (disjunsă din dosarul nr. x/2009), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Camera Deputaților prin Secretarul General, solicitând instanței, ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze și să comunice Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcționarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu și obligarea pârâtei la plata diferențelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită și neachitată.

Prin precizările depuse la dosarul cauzei, la data de 16.09.2009, pârâta a invocat excepția de necompetență materială a instanței și a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, ca instanță de fond în soluționarea în primă instanță a litigiilor de asigurări sociale, în temeiul disp. art. 154-155 din Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Prin sentința civilă nr. 4185/26.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 3985/30.09.2010 a Înaltei Curții de Casașie și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materială invocată de pârâtă, cauza fiind declinată spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 14.12.2010 sub nr. x/2010.

La data de 19.12.2011, reclamantul a depus precizare a acțiunii arătând că obiectul acțiunii constă în: să se constate nulitatea absolută a actului adițional nr. x/19.12.2007; să se anuleze adeverința nr. x/24.06.2008 și decizia nr. 230847/28.08.2008; să se constate că începând cu data de 28.08.2008 venitul brut actualizat este în cuantum de 5356 RON; să fie obligată pârâta la plata de despăgubiri în cuantum de 35800 RON reprezentând diferențe brute pensie de serviciu și daune morale în cuantum de 10.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 1361 din 13 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. x/2010, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția tardivității, invocată de pârâtă; a respins contestația precizată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaților prin Secretariatul General, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, A. a declarat recurs, care, prin decizia civilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

În al doilea litigiu, prin cererea inițial înregistrată pe rolul Tribunalului Bucuresti, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018 la data de 29.03.2018, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii a Municipiului București, B., C., D. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze decizia de debit nr. x din data de 20 februarie 2018, să se constate faptul că punctajul mediu anual corect calculat este cel stabilit pe baza stagiului complet de cotizare de 25 ani, aferent vârstei de 55 ani, la data deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, la plata sumei de 79.863 RON, rezultată din suma de 113.853 RON reprezentând diferența între pensia contributivă cuvenită și pensia contributivă efectiv plătită în perioada 27.09.2007-30.04.2016, diferență calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului București/Secția A VIII-A conflicte de muncă și asigurări sociale, din care se va scădea suma de 33.990 RON achitată în lunile septembrie 2016 și mai 2017 (32.102 RON + 1.888 RON = 33.990 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, la plata sumei de 82.632 RON, rezultată din suma de 113.066 RON reprezentând diferența între pensia de serviciu cuvenită și pensia de serviciu efectiv plătită în perioada 01.09.2010 - 30.04.2016, diferență calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului București/Secția A VIII-A conflicte de muncă și asigurări sociale, din care, se va scădea suma de 30.434 RON achitată în lunile noiembrie 2016 și noiembrie 2017, (23.554 RON + 6.880 RON = 30.434 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, la plata dobânzii legale, începând cu data de 24 noiembrie 2014 până la data plății efective; obligarea pârâților la plata daunelor morale în sumă de 20.000 RON.

Prin încheierea de ședință din data de 11.07.2018 a fost admisă excepția necompetenței funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pe rolul acestei instanțe dosarul a fost înregistrat la data de 31.08.2018.

Prin sentința civilă nr. 2390/06.04.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul București a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților B., C., D., și, in consecință, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia, ca fiind promovata împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins excepția lipsei de interes, invocată de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiată. A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 27.09.2007-01.10.2011, și, în consecință, a respins aceste pretenții, ca fiind prescrise. A admis în parte actiunea. A anulat decizia de debit nr. x/20.02.2018 emisă de pârâtă și a respins în rest acțiunea, ca neîntemeiată; totodată, a obligat pârata la plata catre reclamant a sumei de 1200 RON cu titlu de cheltuieli de judecata.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 02.06.2021, petentul A. în contradictoriu cu intimații-pârâți Casa de Pensii a Municipiului București, B., C., D., a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 2390/06.04.2021 pronunțată de Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în sensul să se oblige pârâta instituție a administrației publice centrale să aducă la îndeplinire, de îndată, dispozițiile sentinței civile nr. 4625, executorie, pronunțată de către Tribunalul București/Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în ședința publică de la data de 06 iunie 2018, în dosarul nr. x/2018, în sensul emiterii deciziei privind actualizarea pensiei de serviciu, calcularea diferențelor de încasat, în cuantum de 204.019 RON, ordonanțarea și virarea acestora în contul de card, începând cu data de l noiembrie 2015.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 444 din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 4952/29.06.2021, pronunțată de Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepția tardivității formulării cererii de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 2390/06.04.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și, în consecință, a fost respinsă ca tardivă cererea de completare a dispozitivului privind pe reclamantul A. formulată în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii a Municipiului București, B., C. și D. - Șef Serviciu Juridic și Executare Silită Casa Teritorială de Pensii a Municipiului București.

Prin decizia nr. 6520 din 14 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București a respins ca tardiv formulat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile 2390/6.04.2021; totodată a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva aceleiași hotărâri.

Prin decizia civilă nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Top of FormBottom of Formrespins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile 4952/29.06.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a.

La data de 13 ianuarie 2022, A. a arătat că înțelege să formuleze cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018 of FormBottom of Form, susținând în esență, că aceasta este potrivnică și încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

În argumentarea cererii, revizuentul susține, în sinteză, că este întrunită cerința triplei identități: părți (A., Casa Națională de Pensii Publice, Casa Teritorială de Pensii a Municipiului Pucurești și Camera Deputaților), obiect (contestarea cuantumului pensiei de serviciu eronat stabilit prin deciziile de actualizare, emise cu încălcarea normelor legale privind salarizarea funcționarilor publici plătiți din fonduri publice) și cauză (actualizarea pensiilor de serviciu ale foștilor funcționari publici parlamentari, având ca temeiuri de drept dispozițiile Legii nr. 215 din data de 21 iulie 2015).

Totodată, revizuentul arată că manifestarea rolului activ în aflarea adevărului, prevăzut de art. 22 alin. (2) C. proc. civ., în mod vădit neîndoielnic, nu s-a realizat în dosarul nr. x/2018, atâta vreme cât, interpretând greșit componentele pensiei aflată în plată, sursele de finanțare a acestora și temeiurile de drept aplicabile, evidențiate sintetic în dispozitivele hotărârilor analizate, omisiunea de a se pronunța asupra concluziilor suplimentului la raportul contabil judiciar întocmit în baza obiectivelor dispuse de instanță prin încheierea din data 29 septembrie 2020, a condus inevitabil la pronunțarea unei hotărâri vădit nefondate.

Solicită admiterea cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată, să se constate faptul că decizia nr. 4572 din 07 septembrie 2012, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția A VII-A pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2010, intrată în puterea lucrului judecat, vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești.

În baza art. 513 alin. (4) C. proc. civ., solicită să se anuleze, cea din urmă hotărâre, în speță, fiind vorba de decizia civile nr. 6521 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția A VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în ședința publică de la data de 14 decembrie 2021, în dosarul nr. x/2018, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat, ce rezultă din decizia nr. 4572 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția A VII-A pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în ședința publică de la data de 07 septembrie 2012, în dosarul nr. x/2010.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității prezentei căi extraordinare de atac, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă, reținând următoarele considerente:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi promovată dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Dispozițiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ., forma în vigoare la data promovării litigiului în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită, prevăd următoarele: "Daca instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotărârea atacată, iar in cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotărâre. Se va face aratare de hotărârea dată în revizuire, în josul originalului hotărârii revizuite".

Contrarietatea de hotărâri subzistă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) să existe două hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul litigiului. b) hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, dar în dosare diferite, existând așadar între ele tripla identitate de elemente specifică autorității de lucru judecat: părți, obiect, cauză. c) în al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, pentru că altfel, dacă instanța a luat în dezbatere această excepție și a respins-o, ea nu mai poate fi reiterată în revizuire, la aceasta opunându-se însăși puterea de lucru judecat a rezolvării date excepției procesuale respective; d) revizuentul să ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât instanța de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalității celor două hotărâri potrivnice, ci doar constată dacă ultima a nesocotit puterea de lucru judecat a celei pronunțate mai întâi și pe acest temei menține prima hotărâre, anulând-o pe cea de-a doua.

Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Având în vedere aceste precizări, se constată că rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

În speță, condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile mai sus citate nu sunt îndeplinite, întrucât hotărârile confruntate au fost pronunțate asupra unor cereri diferite și nu se poate reține că ne aflăm în ipoteza unei identități de cauză sau de părți.

Astfel, în primul litigiu care a format obiectul dosarului nr. x/2010, prin decizia civilă irevocabilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, instanța de control judiciar a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Camera Deputaților prin Secretariatul General.

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaților prin Secretarul General, solicitase instanței, ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze și să comunice Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcționarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu și obligarea pârâtei la plata diferențelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită și neachitată; nulitatea absolută a actului adițional nr. x/19.12.2007; anularea adeverinței nr. x/24.06.2008 și deciziei nr. 230847/28.08.2008; să se constate că începând cu data de 28.08.2008 venitul brut actualizat este în cuantum de 5356 RON; să fie obligată pârâta la plata de despăgubiri în cuantum de 35800 RON reprezentând diferențe brute pensie de serviciu și daune morale în cuantum de 10.000 RON.

În cel de al doilea litigiu, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii a Municipiului București, B., C., D. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze decizia de debit nr. x din data de 20 februarie 2018, să se constate faptul că punctajul mediu anual corect calculat este cel stabilit pe baza stagiului complet de cotizare de 25 ani, aferent vârstei de 55 ani, la data deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, la plata sumei de 79.863 RON, rezultată din suma de 113.853lei reprezentând diferența între pensia contributivă cuvenită și pensia contributivă efectiv plătită în perioada 27.09.2007-30.04.2016, diferență calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului București/Secția A VIII-A conflicte de muncă și asigurări sociale, din care se va scădea suma de 33.990 RON achitată în lunile septembrie 2016 și mai 2017 (32.102 RON + 1.888 RON = 33.990 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, la plata sumei de 82.632 RON, rezultată din suma de 113.066 RON reprezentând diferența între pensia de serviciu cuvenită și pensia de serviciu efectiv plătită în perioada 01.09.2010 - 30.04.2016, diferență calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului București/Secția A VIII-A conflicte de muncă și asigurări sociale, din care, se va scădea suma de 30.434 RON achitată în lunile noiembrie 2016 și noiembrie 2017, (23.554 RON + 6.880 RON = 30.434 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, la plata dobânzii legale, începând cu data de 24 noiembrie 2014 până la data plății efective; obligarea pârâților la plata daunelor morale în sumă de 20.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 2390/06.04.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul București a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților B., C., D., și, in consecință, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia, ca fiind promovata împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins excepția lipsei de interes, invocată de pârâta Casa de Pensii a Municipiului București prin întâmpinare, ca neîntemeiată. A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 27.09.2007-01.10.2011, și, în consecință, a respins aceste pretenții, ca fiind prescrise. A admis în parte actiunea. A anulat decizia de debit nr. x/20.02.2018 emisă de pârâtă și a respins în rest acțiunea, ca neîntemeiată; totodată, a obligat pârata la plata catre reclamant a sumei de 1200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 2390/06.04.2021 pronunțată de Tribunalul București, petentul A. în contradictoriu cu intimații-pârâți Casa de Pensii a Municipiului București, B., C., D. solicitase instanței să se oblige pârâta instituție a administrației publice centrale să aducă la îndeplinire, de îndată, dispozițiile sentinței civile nr. 4625, executorie, pronunțată de către Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în ședința publică de la data de 06 iunie 2018, în dosarul nr. x/2018, în sensul emiterii deciziei privind actualizarea pensiei de serviciu, calcularea diferențelor de încasat, în cuantum de 204.019 RON, ordonanțarea și virarea acestora în contul de card, începând cu data de l noiembrie 2015.

Prin decizia nr. 6520 din 14.12.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București a respins ca tardiv formulat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile 2390/6.04.2021; totodată a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva aceleiași hotărâri.

De asemenea, prin decizia civilă nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021, Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Top of FormBottom of Formrespins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile 4952/29.06.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a, prin care a fost admisă excepția tardivității formulării cererii de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 2390/06.04.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalul București și, în consecință, a fost respinsă ca tardivă cererea de completare a dispozitivului privind pe reclamantul A..

Astfel, pentru situația descrisă nu este întrunită cerința ca hotărârile să fi fost pronunțate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părți, obiect și cauză, față de cel anterior și a cărui autoritate de lucru judecat să o încalce.

"Una și aceeași pricină", în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., semnifică întrunirea condiției triplei identități, de părți, obiect și cauză, cu privire la cereri de chemare în judecată distincte, soluționate în dosare separate, în așa fel încât soluționarea celei de-a doua pricini a adus atingere puterii de lucru judecat a soluțiilor pronunțate anterior.

Trebuie menționat că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speță.

Totodată, este de observat că, invocându-se motivul de revizuire vizând contrarietatea de hotărâri, s-au adus în discuție aspecte de fond ale pricinilor, tinzându-se în realitate la o nouă judecată, situație inadmisibilă față de dispozițiile procedurale, dar și în raport de prevederile art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cu referire la respectarea principiului securității raporturilor juridice.

În mod constant, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluționat definitiv și irevocabil, numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei; revizuirea nu poate avea semnificația unui "apel deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative.

Așa fiind, cum pentru admisibilitatea cererii de revizuire este necesară îndeplinirea cumulativă a condiției triplei identități - de părți, obiect și cauză - între pricinile soluționate prin hotărârile pretins contradictorii, iar în speță, aceasta nu se confirmă, Înalta Curte va impune părților concluzia că hotărârile nu sunt potrivnice în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sens în care va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A..

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-10-05
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1957/2021
Ședința publică din data de 5 octombrie 2021 Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios admini
ÎCCJ 2023-11-06
0,97
ÎCCJ, Decizia nr. 246/2023
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub număr de dosar x/2009 (disjunsă din dosarul nr. x/2009), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Camera Deputaților prin Secretarul General, solicitând instanței, ca prin sentința pe ca
ÎCCJ 2020-02-14
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 420/2020
Ședința publică din data de 14 februarie 2020 Deliberând asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a co
ÎCCJ 2024-09-09
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 158/2024
. proc. civ. S-a avut în vedere că s-a invocat contrarietatea între următoarele două hotărâri judecătorești: sentința civilă nr. 2390 din 06.04.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale
ÎCCJ 2024-03-18
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 65/2024
consideră contrare în cadrul motivului de revizuire întemeiat pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că această condiție de admisibilitate a cererii nu este îndeplinită. Se reține că s-a invocat contrarietatea între urm
Sursă