ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 420/2020

Ședința publică din data de 14 februarie 2020

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub număr de dosar x/2009 (disjunsă din dosarul nr. x/2009), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Camera Deputaților prin Secretarul General, solicitând instanței, ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze și să comunice Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcționarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu și obligarea pârâtei la plata diferențelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită și neachitată.

Prin sentința civilă nr. 1361 din 13 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. x/2010, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția tardivității, invocată de pârâtă; a respins contestația precizată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CAMERA DEPUTAȚILOR prin SECRETARIATUL GENERAL, ca neîntemeiată.

În termen legal, împotriva acestei sentințe, A. a declarat recurs, care, prin decizia civilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 27 februarie 2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, sub număr de dosar x/2018, modificată la 21.11.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul General al Camerei Deputaților solicitând instanței să fie obligată intimata să actualizeze și să comunice Casei Naționale de Pensii Publice salariul de bază al consilierului parlamentar coordonator al activității de gestionare a bunurilor, funcție publică parlamentară, asimilată funcțiilor de director, aflați în activitate la data înființării Secretariatului General al Camerei Deputaților, așa cum au fost învestiți în funcție prin Ordinele emise de la cabinetul Secretarului General sub nr. x din 22 iulie 1997, nr. 523 din 1 august 1997 și nr. 591 din 3 septembrie 1997, nivel maxim de salarizare/13.374 RON (12.688 RON salariul de bază maxim 686 RON valoarea brută a sporului pentru condiții vătămătoare conform poz. 6 col. 4 + col. 7 din funcțiilor din serviciile Camerei Deputaților la data de 30 septembrie 2017 și 15.776 RON (13.718 RON salariul de bază maxim + 2.058 RON valoarea brută a sporului pentru condiții vătămătoare), conform poz. 6 col. 5 + col. 8 din Lista salariilor de bază în cuantum brut lunar - aferent funcțiilor din serviciile Camerei Deputaților, începând cu data de 31 martie 2018.

Prin sentința civilă nr. 2750 din 12 iunie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declinat cauza în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, pe rolul căreia s-a înregistrat la 13 august 2018, sub număr de dosar x/2018

Prin sentința civilă nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă prin decizia nr. 6071 din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Secretariatul General al Camerei Deputaților, Secretarul General al Camerei Deputaților, Președintele Camerei Deputaților și a fost respinsă acțiunea formulată împotriva acestor pârâți ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Camera Deputaților, ca neîntemeiată.

A fost admisă excepția lipsei de interes, invocată de pârâta Camera Deputaților.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții CAMERA DEPUTAȚILOR, SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR și PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, ca lipsită de interes.

La 20 ianuarie 2020, invocând în drept dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, A. a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, susținând în esență, că aceasta este potrivnică și încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

În argumentarea cererii, revizuentul arată că rațiunea reglementării revizuirii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865 o constituie necesitatea de a înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, justificarea acestui caz de revizuire constând în imposibilitatea de a se executa asemenea hotărâri, care conțin dispozitive, ce nu pot fi aduse la îndeplinire simultan.

Arată că revizuirea pentru hotărâri potrivnice este întemeiată, dacă sunt întrunite cumulativ o serie de condiții, iar în cauză acestea sunt îndeplinite.

Astfel, consideră ca fiind îndeplinită condiția ca cele două hotărâri pretins potrivnice să fie definitive, date de instanțe de grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

De asemenea, apreciază ca fiind întrunită cerința triplei identități: părți (reclamant A. și pârâtă Camera Deputaților), obiect (actualizare pensie de serviciu) și cauză (asigurări sociale).

Este îndeplinită și condiția de a fi solicitată anularea celei din urmă hotărâri.

Dacă, ar fi examinat cu temeinicie, pe de o parte, punctul de vedere al Președintelui Camerei Deputaților, (...) transmis de la Cabinetul Secretarului general cu Adresa nr. x din 22 martie 2018, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 2.207 din 22 martie 2018, iar pe de altă parte, inițiativa legislativă din 15 iunie 2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, instanța de fond ar fi constatat faptul că acest conflict de constituționalitate, iscat între puterea legislativă și puterea judecătorească, care își are originea în inițiativa legislativă de la data de 15 iunie 2016, a fost eliminat prin decizia nr. 298 din 26 aprilie 2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 535 din 28 iunie 2018.

În manifestarea rolului activ în aflarea adevărului, mai susține revizuentul, instanța de fond a ignorat normele de tehnică legislativă.

Din examinarea temeinică, pe de o parte, a textului art. III din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 59 din 4 august 2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Publicată în Monitorul Oficial al Românie Partea I, Nr. 648 din 7 august 2017, conform căruia:

"(...) La articolul 73

1

din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările și completările ulterioare, alin. (5) se modifică și va avea următorul cuprins: Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în flecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea șl comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată...", iar pe de altă parte, a textului art. 18 din Ordinul nr. 965 din 25 august 2015 pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 648 din 25 august 2015, conform căruia:

"(...) Prevederile Legii nr. 7/2006 nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al unei hotărâri judecătorești definitive ...", există similitudine. Or, prin respingerea autorității de lucru judecat de care se bucură hotărârile judecătorești irevocabile/definitive, precum, decizia nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2010, și sentința civilă nr. 4625 din 6 iunie 2018 pronunțată de Tribunalul București, secția A VIII-A conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în mod vădit neîndoielnic, instanța de fond nu a manifestat rol activ în aflarea adevărului.

Solicită admiterea cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată, să se constate, faptul că, decizia nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2010, intrată în puterea lucrului judecat "(...) vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotărârilor judecătorești ...", anularea sentinței civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, admiterea cererii de chemare în judecată având ca obiect - obligația de a face și obligarea intimatei Camera Deputaților să comunice Casei Naționale de Pensii Publice salariul brut al consilierului parlamentar nivel maxim de salarizare (cls. 79, gradația 5), în cuantumul prevăzut în listele funcțiilor din serviciile camerei deputaților postată pe pagina de web a Camerei Deputaților/secțiunea transparența veniturilor de natură salarială.

Intimata CAMERA DEPUTAȚILOR prin SECRETARIATUL GENERAL a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire.

Preliminar, deși revizuentul a invocat în drept dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, ținând cont că acesta s-a prevalat de contrarietatea de hotărâri și având în vedere prevederile art. 27 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 potrivit cărora:

"hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul", precum și pe cele ale art. 513 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, conform cărora:

"cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată", prezenta cerere de revizuire va fi analizată din perspectiva motivului reglementat de art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 .

Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată prin întâmpinare de intimata CAMERA DEPUTAȚILOR prin SECRETARIATUL GENERAL, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Temeiul juridic al cererii de revizuire de față este reprezentat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi promovată dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Contrarietatea de hotărâri subzistă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) să existe două hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul litigiului. b) hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, dar în dosare diferite, existând așadar între ele tripla identitate de elemente specifică autorității de lucru judecat: părți, obiect, cauză. c) în al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, pentru că altfel, dacă instanța a luat în dezbatere această excepție și a respins-o, ea nu mai poate fi reiterată în revizuire, la aceasta opunându-se însăși puterea de lucru judecat a rezolvării date excepției procesuale respective; d) revizuentul să ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât instanța de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalității celor două hotărâri potrivnice, ci doar constată dacă ultima a nesocotit puterea de lucru judecat a celei pronunțate mai întâi și pe acest temei menține prima hotărâre, anulând-o pe cea de-a doua.

Având în vedere aceste precizări, se constată că rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

În speță, condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile mai sus citate nu sunt îndeplinite, întrucât cele două hotărâri confruntate nu cuprind dispoziții potrivnice, au fost pronunțate asupra unor cereri diferite și nu se poate reține că ne aflăm în ipoteza unei identități de cauză.

Astfel, în primul litigiu care a format obiectul dosarului nr. x/2010, prin decizia civilă irevocabilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, instanța de control judiciar a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Camera Deputaților prin Secretariatul General.

Prin acțiunea promovată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaților prin Secretarul General, solicitase instanței, ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze și să comunice Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcționarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu și obligarea pârâtei la plata diferențelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită și neachitată.

În cel de al doilea litigiu, asupra căruia poartă cererea de revizuire de față, care a format obiectul dosarului nr. x/2018, prin sentința civilă nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, rămasă definitivă la 20 decembrie 2019, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Secretariatul General al Camerei Deputaților, Secretarul General al Camerei Deputaților, Președintele Camerei Deputaților și a fost respinsă acțiunea formulată împotriva acestor pârâți ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Camera Deputaților, ca neîntemeiată.

A fost admisă excepția lipsei de interes, invocată de pârâta Camera Deputaților.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții CAMERA DEPUTAȚILOR, SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR și PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, ca lipsită de interes.

Prin acțiunea, care a format obiectul dosarului nr. x/2018, astfel cum aceasta a fost modificată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Camerei Deputaților solicitase instanței să fie obligată intimata să actualizeze și să comunice Casei Naționale de Pensii Publice salariul de bază al consilierului parlamentar coordonator al activității de gestionare a bunurilor, funcție publică parlamentară, asimilată funcțiilor de director, aflați în activitate la data înființării Secretariatului General al Camerei Deputaților, așa cum au fost învestiți în funcție prin Ordinele emise de la cabinetul Secretarului General sub nr. x din data de 22 iulie 1997, nr. 523 din data de 01 august 1997 și nr. 591 din data de 03 septembrie 1997, nivel maxim de salarizare/13.374 RON (12.688 RON salariul de bază maxim 686 RON valoarea brută a sporului pentru condiții vătămătoare conform poz. 6 col. 4 + col. 7 din funcțiilor din serviciile Camerei Deputaților la data de 30 septembrie 2017 și 15.776 RON (13.718 RON salariul de bază maxim + 2.058 RON valoarea brută a sporului pentru condiții vătămătoare), conform poz. 6 col. 5 + col. 8 din Lista salariilor de bază în cuantum brut lunar - aferent funcțiilor din serviciile Camerei Deputaților, începând cu data de 31 martie 2018.

Astfel, pentru situația descrisă nu este întrunită cerința ca hotărârile să fi fost pronunțate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părți, obiect și cauză, față de cel anterior și a cărui autoritate de lucru judecat să o încalce.

Este de menționat că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speță.

Se impune precizarea faptului că instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii pentru hotărâri potrivnice nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre aceste hotărâri considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat ce rezultă din prima hotărâre, în caz afirmativ procedând la anularea ultimei hotărâri.

O cale extraordinară de atac nu poate fi admisă pentru simplul motiv că instanța a cărei hotărâre este atacată a apreciat greșit probele sau a aplicat greșit legea, astfel cum arată revizuentul în motivarea cererii sale.

Este de observat că, invocându-se motivul de revizuire vizând contrarietatea de hotărâri, s-au adus în discuție aspecte de fond ale pricinilor, tinzându-se în realitate la o nouă judecată, situație inadmisibilă față de dispozițiile procedurale, dar și în raport de prevederile art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cu referire la respectarea principiului securității raporturilor juridice.

În mod constant, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluționat definitiv și irevocabil, numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei; revizuirea nu poate avea semnificația unui "apel deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative.

De altfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Cauza Brumărescu contra României, paragraful 61).

Pentru rațiunile înfățișate, constatând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ținând cont și de prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2020.