ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5827/2022

Ședința publică din data de 6 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 28.03.2019 sub numărul x/2019, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L. au formulat plângere împotriva Răspunsului nr. x/08.03.2019 emis de Ministerul Justiției la contestația formulată împotriva Ordinului nr. 99/C/08.01.2019, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Arad, solicitând:

Prin sentința civilă nr. 935 din 5 octombrie 2020, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

"Respinge excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Admite excepția prescripției, invocată prin întâmpinare, și respinge ca prescrise pretențiile anterioare datei de 28.03.2016.

Respinge ca rămase fără obiect capetele 1 și 2 din cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., L., J., K., L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Arad, pentru perioada ulterioară datei de 1.12.2016.

Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată prin întâmpinare, în ceea ce privește pretențiile aferente perioadei 28.03.2016-30.11.2016.".

Împotriva sentinței civile nr. 935 din 5 octombrie 2020 a Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., L., J., K. și L. și în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 au solicitat admiterea recursului, casarea, în parte, a sentinței recurate și, în rejudecare, anularea în parte a Ordinului nr. 99/C/08.01.2019 referitor la pozițiile din Anexa 8 care se referă la reclamanți și obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea unui ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanților și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum 484,18 RON, pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016.

Arată recurenții că prima instanță nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind anularea răspunsului nr. x/08.03.2019 emis de Ministerul Justiției prin care s-a respins contestația formulată împotriva Ordinului nr. 99/C/08.01.2019, anularea în parte a acestui ordin și, mai important, nu s-a pronunțat pe fondul pretenției solicitate la pct. 2 din petitul acțiunii, care constă în faptul emiterii unui alt ordin de reîncadrare a reclamanților și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială de 484,18 RON începând cu 01.12.2015.

Astfel, arată recurenții că trebuia admis acest capăt de cerere pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016, întrucât la data de 01.12.2016 a intervenit Ordinul MJ nr. 4988/C/29.11.2019 prin care s-a dispus recalcularea cu VRS 848,18 RON.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte constată că, la data de 29 noiembrie 2019, pârâtul Ministrul Justiției a emis Ordinul nr. 4988C/29.11.2019, prin care s-a dispus recalcularea indemnizațiilor judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și asistenților judiciari prin raportare la valoarea de referință sectorială 484,18 RON, respectiv:

"Art. 1 (1) În perioada 01.12.2016-31.12.2017, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curților de apel și asistenții judiciari beneficiază de o indemnizație brută de încadrare brută lunară, stabilită prin raportare la o valoare de referință sectorială de 484,18 RON, drepturile salariale calculându-se în mod corespunzător.

(2) În perioada 01.01.2018-31.12.2018, în aplicarea dispozițiilor Legii cadru nr. 153/2017, drepturile salariale pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curților de apel și asistenții judiciari se recalculează, având în vedere cele menționate la alin. (1).(...)

Totodată, prin Ordinul nr. 99/C/04.01.2019 emis de Ministrul Justiției s-a prevăzut că:

"Art. 1 (1) În perioada 09.04.2015 – 30.11.2015, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanțelor de judecată din circumscripția Curții de Apel Timișoarase stabilesc prin raportare la o valoare de referință sectorială de 421,36 RON, conform celor prevăzute în anexele 1-18.

(2) În perioada 01.12.2015 – 31.12.2017, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanțelor de judecată din circumscripția Curții de Apel Timișoara se stabilesc prin raportare la o valoare de referință sectorială de 463,5 RON, conform celor prevăzute în anexele 1-18.

(3) În perioada 01.01.2018 – 30.06.2018, în aplicarea dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanțelor de judecată din circumscripția Curții de Apel Timișoara se recalculează, având în vedere cele menționate la alin. (2), conform celor prevăzute în anexele 1-18.

Art. 2 Plata diferențelor bănești rezultate din aplicarea prezentului ordin se relizează numai după alocarea sumelor corespunzătoare în bugetele Ministerului Justiției, Curții de Apel București și tribunalelor din circumscripția acesteia, în acord cu prevederile legale care reglementează finanțele publice. (...)"

Reclamanții, judecători în cadrul Judecătoriei Arad și, respectiv, Tribunalul Arad au solicitat prin cererea înregistrată a data de 28.03.2019 sub numărul x/2019 anularea, în parte, a Ordinului anterior menționat, respectiv pozițiile din anexa 8 care se referă la reclamanți, obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea unui alt ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanților și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 440,16 RON începând cu 09.04.2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015) începând cu 01.12.2015 și obligarea pârâților la plata către reclamanți a diferențelor salariale dintre venitul calculat potrivit referințelor sectoriale menționate anterior și venitul efectiv plătit aferent perioadelor 09.04.2015 - 30.11.2015 (VRS 440,16) și începând cu 01.12.2015 (VRS 484,18 RON), sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

În sensul celor solicitate, reclamanții au depus copia deciziei civile nr. 840/27.05.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, de Curtea de Apel Craiova care a admis apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 195/2019 prin care a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții din prezenta cauză și au fost obligați pârâții Tribunalul Arad și Ministerul Justiției la recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 484,18 RON începând cu data de 31.01.2016, și la plata diferențelor dintre venitul calculat potrivit valorii de referință sectorială de 484,18 RON și venituri efectiv plătit, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda penalizatoare aferentă. În urma admiterii apelului, Curtea de Apel Craiova a schimbat în parte sentința și a respins ca rămasă fără obiect cererea privind recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, raportat la VRS de 484,18 RON, în ceea ce privește perioada ulterioară datei de 1.12.2016.

Mergând pe raționamentul instanței de fond care a apreciat că între al treilea capăt de cerere formulat în prezenta cauză și al treilea capăt de cerere formulat în dosarul nr. x/2019 există o identitate de părți, obiect și cauză întrucât reclamanții au solicitat în contradictoriu cu aceleași părți obligarea pârâților să plătească reclamanților salariile de încadrare și celelalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 440,16 RON, respectiv 484,18 RON începând cu 01.12.2015 și repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, Înalta Curte arată că în prezenta cauza nu poate fi reținută excepția autorității de lucru judecat întrucât nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză în sensul dispozițiilor art. 431 C. proc. civ.

Așadar, obiectul prezentului dosar privește actul administrativ individual al angajatorului, în timp ce în dosarul nr. x/2019 obiectul privea obligațiile de plată ale acestuia.

În acest context, sunt corecte argumentele reclamanților în sensul că,,… în mod greșit prima instanță s-a pronunțat pe excepția autorității de lucru judecat a acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, raportat la acțiunea carea a fost soluționată prin sentința civilă nr. 925/25.04.2019 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2019 și modificată în parte prin decizia civilă nr. 840/27.05.2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, deoarece obiectul lui a fost plata indemnizației calculate la o valoare sectorială în cuantum de 484,18 RON, actualizată cu indicele de inflației și dobânda penalizatoare aferentă, nu anularea răspunsului, a ordinului de salarizare și emiterea altui ordin de salarizare, cum este obiectul prezentului dosar.".

Înalta Curte reține, în sensul celor precizate de recurenții reclamanți în cuprinsul declarației de recurs, că prima instanță a fost învestită cu verificarea legalității refuzului pârâților de a stabili salarizarea reclamanților prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON la care să se adauge majorarea succesivă prevăzută de O.G. nr. 13/2008 (4% + 4,5%) și majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015.

Ordinul nr. 99/C/08.01.2019 emis de Ministrul Justiției reprezintă actul administrativ individual prin care se stabilesc drepturile salariale ale reclamanților în raporturile juridice de dreptul muncii care există între părți.

Conflictul născut între părți atât în ceea ce privește raportul juridic de muncă sui generis – obligarea la plata drepturilor salariale cuvenite, cât și în ceea ce privește conflictul născut din emiterea actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale privește incidența dispozițiilor art. 1 alin. (5)

1

din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 71/2015.

Prin decizia civilă nr. 840/2020, pronunțată în dosar nr. x/2019, s-a stabilit în mod definitiv faptul că în temeiul dispozițiilor legale antemenționate reclamanții au dreptul la un salariu de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, stabilit prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 484,18 RON în ceea ce privește pretențiile aferente perioadei 28.03.2016-30.11.2016, ținând cont că prin decizia civilă menționată Curtea de Apel Craiova a respins ca rămasă fără obiect cererea începând cu 1.12.2016. Această decizie se bucură de autoritate de lucru judecat în raporturile dintre părți.

Totodată, cu privire la dată, Înalta Curte constată că a fost admisă excepția prescripției pentru perioada 09.04.2015-28.03.2016, aspect necontestat în cauză.

În raport de cele stabilite prin civilă nr. 840/2020 rezultă că ordinul nr. 99/C/08.01.2019 emis de Ministrul Justiției nu este legal întrucât încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5)

1

din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 71/2015 în ceea ce privește stabilirea valorii de referință sectorială pentru perioada 09.04.2015 – 30.11.2015, respectiv 01.12.2015 – 31.12.2017.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanți, va casa, în parte, sentința recurată, va respinge excepția autorității de lucru judecat și va anula, în parte, Ordinul nr. 99/C/08.01.2019 referitor la pozițiile din Anexa 8 care se referă la reclamanți.

Totodată, va obliga pârâtul Ministerul Justiției la emiterea unui ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanților și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum 484,18 RON, pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016, menținând în rest dispozițiile sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., L., J., K. și L. împotriva sentinței civile nr. 935 din 5 octombrie 2020 a Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată și, în rejudecare:

Respinge excepția autorității de lucru judecat.

Anulează, în parte, Ordinul nr. 99/C/08.01.2019 referitor la pozițiile din Anexa 8 care se referă la reclamanți.

Obligă pârâtul Ministerul Justiției la emiterea unui ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanților și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum 484,18 RON, pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016.

Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 decembrie 2022.