ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1845/2022

Ședința publică din data de 11 octombrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată la data de 13 12 2021 și înregistrată sub nr. dosar x/2021 pe rolul Judecătoriei Arad, contestatoarea A. a formulat în contradictoriu cu intimatul B., contestație la executare împotriva executării înseși, a actelor de executare realizate în dosarul de executare nr. 332/2021 al BEJA C. și D., solicitând instanței să dispună:

- anularea executării silite înseși, în temeiul art. 720 alin. (1) C. proc. civ.

- anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 4847/13.09.2021 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 711 alin. (3) rap. la art. 614 C. proc. civ.

- anularea încheierii nr. 332/15.11.2021 pronunțată de BEJA C. și D. în cadrul dosarului de executare nr. 332/2021, prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită în cuantum total de 3.404,38 RON, în baza art. 712 alin. (1) Co d procedură civilă;

- anularea somației nr. x I I .2021 pronunțată de C. și D. în cadrul dosarului de executare nr. 332/2021, prin care s-a pus în vedere predarea imobilelor și plata sumei de 3.404,38 RON cu titlu de cheltuieli de executare;

- anularea tuturor actelor subsecvente somației nr. x/15.11.2021 pronunțată de C. și D. în cadrul dosarului de executare nr. 332/2021, cu cheltuieli de judecată.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința civilă nr. 484/08.02.2022 pronunțată de Judecătoria Arad, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, instanța reținând că executarea silită a fost încuviințată prin încheierea nr. 4847/13.09.2021 pronunțată de Judecătoria Galați în dosar nr. x/2021, astfel că aceasta a devenit instanța de executare competentă să soluționeze toate incidentele intervenite în cursul executării silite, inclusiv contestația la executare formulată de către debitoare.

Prin sentința civilă nr. 2667/06.04.2022 pronunțată de Judecătoria Galați, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.

În motivare s-a reținut că, potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 562 din data de 21 februarie 2018 pronunțată de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție), noțiunea de domiciliu care interesează regulile procedurii civile în general nu corespunde elementelor care interesează evidența populației, ci se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, întrucât scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia

Așadar, cauza de față are ca obiect "contestație la executare", iar domiciliul debitorului împotriva căreia se desfășoară procedura execuțională este în municipiul Tecuci, județul Galați, încă de la momentul formulării cererii de executare, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la dosar.

Prin sentința nr. 1717 din 13 septembrie 2022, Judecătoria Tecuci a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad și, constatând ivit un conflict negativ de competență, a înaintat instanței supreme cauza în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a considerat că decizia RIL nr. 20/2021 a instanței supreme trebuie să fie avută în vedere doar când în procedura execuțională există o pluralitate de debitori, ceea nu este cazul în speța de față.

De asemenea, a apreciat că în procedura contestației la executare instanța trebuie să își verifice din nou competența, chiar dacă anterior, cu privire la încuviințarea executării, o instanță și-a stabilit competența, având în vedere că încuviințarea executării silite este o procedură necontencioasă, iar instanța nu pune în discuția părților competența de soluționare.

Nu se poate considera că, dacă în mod eronat, instanța de executare și-a stabilit competența, soluționarea contestației la executare trebuie să se soluționeze în continuare de către o instanță necompetentă teritorial.

Cum domiciliul care interesează în cauză este domiciliul debitoarei din Mun. Arad, la dosar existând înscrisuri din care reiese că aceasta locuiește efectiv în acest oraș, desfășurând și activitate lucrativă tot acolo, s-a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Arad.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, pentru următoarele considerente:

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 650 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, conform dispozițiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speță, prin încheierea civilă nr. 4847/13.09.2021 pronunțată de Judecătoria Galați în dosar nr. x/2021, a cărei anulare se solicită în cadrul contestației formulate, a fost admisă în parte cererea de încuviințare executare formulată de BEJA C. și D. și a fost încuviințată executarea silită simultană/succesivă, prin toate modalitățile prevăzute de lege a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2604/18.12.2019 pronunțată de Judecătoria Tecuci, județul Galați în dosar nr. x/2018, încheierea din data de 27.01.2020 pronunțată de Judecătoria Tecuci județul Galați în dosarul nr. x/2018, decizia civilă nr. 522/14.05.2021 pronunțată de Tribunalul Galați, secție I Civilă, în dosarul nr. x/2018 și încheierea din data de 26.05.2021 pronunțată de Tribunalul Galați, secție I Civilă, în dosar nr. x/2018, având ca obiect punerea în posesie pe imobilele ce au fost atribuite creditorului B., precum și suma de 14.299 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea anterior menționată, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, revine acestei instanțe care a încuviințat executarea silită, ca instanță de executare, potrivit principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 650 alin. (2) din C. proc. civ., în forma în vigoare de la momentul introducerii cererii de executare silită.

Prin urmare, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute art. 650 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum acestea erau în vigoare la data cererii de executare silită, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

În acest sens, s-a pronunțat și Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, aplicabilă în cauza pendinte, care a avut de lămurit "dacă, după ce a fost încuviințată executarea silită de către instanța de executare, competența acesteia mai poate fi reevaluată în funcție de domiciliul/sediul debitorului care a formulat contestația la executare" (par. 47).

Prin această decizie instanța supremă a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Astfel, potrivit celor reținute în această decizie, s-a statuat că "încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel" (par. 70), iar "ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestației la titlu, spre exemplu - toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare" (par. 71).

Câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (2) al art. 650 C. proc. civ., astfel cum acestea erau în vigoare la data cererii de executare silită, reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Galați este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

De altfel, Decizia nr. 20/2021, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care vizează contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu, este aplicabilă chiar a fortiori în cauza pendinte, în care există un singur debitor, întrucât principiul unicității instanței de executare recunoscut de respectiva decizie nu este umbrit, contestat nici măcar din perspectiva aspectului pluralității de debitori cu pluralitatea lor de domicilii, aspect oricum nerelevant, potrivit algoritmului impus prin decizia în interesul legii menționată.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2022.