ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 581/2023

HOTĂRÂRE

06.04.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 581/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 6 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 19 iulie 2022 pe rolul Judecătoriei Buzău sub dosar nr. x/2022, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B., a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarate împotriva sa de intimată în cadrul dosarului execuțional nr. x/2022 al Biroului executorului judecătoresc C., în cadrul căreia s-a dispus înființarea popririi asupra veniturilor sale realizate la angajatorul său - D. S.R.L., precum și asupra contului său bancar deschis la E. sucursala Râmnicu Vâlcea.

A solicitat, de asemenea, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare în cadrul contestației la executare, precum și întoarcerea executării silite în ceea ce privește sumele care vor fi recuperate în urma popririi.

Prin sentința civilă nr. 5623 din 21 octombrie 2022, Judecătoria Buzău a dispus disjungerea capetelor de cerere privind contestația la executare și suspendarea executării silite și formarea unui dosar nou cu nr. x/2022, având ca obiect contestație la executare și suspendare executare silită, cauză în care a stabilit termen la 10 noiembrie 2022.

A dispus, de asemenea, rectificarea obiectului din Ecris al dosarului nr. x/2022 în sensul că obiectul dosarului este suspendare provizorie a executării silite, cauză în care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu de instanță, și a declinat competența de soluționare a cererii de suspendare provizorie a executării silite în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

II. Hotărârea Judecătoriei Buzău:

Prin sentința civilă nr. 6006 din 10 noiembrie 2022, Judecătoria Buzău a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că debitorul contestator locuiește în fapt la reședința sa din județul Vâlcea, astfel încât, în aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, instanță în a cărei circumscripție se află domiciliul debitoarei.

Instanța a apreciat că, deși executarea silită a fost încuviințată de către Judecătoria Buzău, totuși acest fapt nu este de natură să o transforme în instanță de executare, nefiind incidente considerentele Deciziei nr. 20/2021 de soluționare a recursului în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât această decizie privește situația unei pluralități de debitori cu domicilii diferite, ceea ce nu este cazul în speță, executarea silită în dosarul nr. x/2022 realizându-se doar împotriva contestatorului.

III. Hotărârea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea:

Învestită prin declinare, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a pronunțat sentința civilă nr. 655 din 20 februarie 2023, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Buzău și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a reținut că domiciliul contestatorului se află în comuna Pietroasele, județul Buzău, astfel încât competența teritorială aparține Judecătoriei Buzău.

A arătat, de asemenea, că executarea silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. x/2022 al Biroului executorului judecătoresc C. a fost încuviințată de Judecătoria Buzău prin încheierea pronunțată la 8 august 2022, aceasta fiind instanța de executare, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 20/2021 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin contestația la executare ce face obiectul dosarului în care s-a ivit conflictul de competență, astfel cum a fost disjuns, contestatorul A. a arătat că înțelege să conteste actele de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr. x/2022 al Biroului executorului judecătoresc C..

Sub aspectul determinării competenței teritoriale, așa cum în mod corect au reținut cele două instanțe aflate în conflict, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare", iar conform art. 714 alin. (1) din același act normativ, "contestația se introduce la instanța de executare".

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare (momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc), domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

În conformitate cu alin. (3) al aceluiași text de lege, "instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință, s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În speță, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, Biroul executorului judecătoresc C. a solicitat instanței încuviințarea executării silite în dosarul execuțional nr. x/2022, având ca obiect încuviințarea executării silite formulată de creditoarea B. împotriva debitorului A..

Prin încheierea din 8 august 2022 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. x/2022, s-a admis cererea formulată de petentul Biroul executorului judecătoresc C., fiind încuviințată executarea silită pornită în dosarul execuțional nr. x/2022 împotriva debitorului A., la cererea creditoarei B., pentru plata debitului restant în cuantum de 11.794,32 RON reprezentând 11.045,90 RON debit principal, 701,30 RON dobânda aferentă creditului acordat, 47,12 RON penalități aferente creditului acordat, la care se adaugă cheltuielile de executare silită, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată în recurs în interesul legii s-a statuat că "încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."

Cum, în speță, cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea din 8 august 2022 pronunțată de Judecătoria Buzău, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare urmează a se stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat cererea de executare silită, anume Judecătoria Buzău, ca instanță de executare.

Câtă vreme nu există o situație de excepție cu privire la care legea să prevadă competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reținând decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Buzău este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

De altfel, prin decizia nr. 204 din 8 februarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2022 (din care a fost disjunsă cauza ce face obiectul prezentului conflict), a fost stabilită în favoarea Judecătoriei Buzău competența de soluționare a cererii de suspendare provizorie a executării silite vizând același dosar de executare cu nr. x/2022 și aceleași părți.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.