ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 371/2023

Ședința publică din data de 1 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila în data de 04 noiembrie 2021, sub nr. dosar x/2021, reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. și C., ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună stabilirea locuinței minorului D. la reclamantă, precum și exercitarea autorității părintești, în mod exclusiv, de către aceasta.

2.1 Prin sentința nr. 4067 din 30 iunie 2022, Judecătoria Brăila, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

S-a constatat că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, prin care se urmărește stabilirea unor măsuri privind pe minorul D., sunt incidente normele speciale de stabilire a competenței prevăzute de art. 114 C. proc. civ., text de lege care reglementează o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul minorului.

S-a observat că persoana ocrotită - minorul locuiește, cu bunica sa, în comuna Afumați, județul Ilfov, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Buftea.

2.2 Prin sentința civilă nr. 18145 din 07 decembrie 2022, Judecătoria Buftea, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila. A suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

S-a reținut, în esență, prin prisma art. 114 C. proc. civ., că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, persoana ocrotită, respectiv minorul vizat de cererile reclamantei, locuia împreună cu aceasta în comuna E., sat Gulianca, județul Brăila și că cei doi au locuit în comuna Afumați, județul Ilfov, doar cu titlu temporar.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul acțiunii deduse judecății îl reprezintă cererea prin care s-a solicitat stabilirea locuinței minorului la reclamantă și exercitarea autorității părintești, în mod exclusiv, de către aceasta.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că acțiunea reclamantei este din punct de vedere procedural o cerere privind ocrotirea persoanei fizice, dată de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, care se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, așa cum au reținut și cele două instanțe între care s-a ivit prezentul conflict negativ de competență.

În acest sens, dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc următoarele: "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Instanțele aflate în conflict și-au declinat reciproc competența, în conformitate cu dispozițiile art. 114 C. proc. civ., prin raportare la domiciliul persoanei ocrotite la diferite momente procesuale.

În aplicarea dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., la stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, noțiunea de "domiciliu" are în vedere domiciliul sau reședința de fapt, dacă aceasta are caracter de stabilitate.

Prin urmare, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de "domiciliu" sau de "reședință" a minorului, din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., să se interpreteze în sensul de locuință efectivă a minorului.

Faptul că minorul locuia la data introducerii cererii de chemare în judecată, 04 noiembrie 2021, în sat Gulianca, județul Brăila, rezultă în mod expres din cuprinsul procesului-verbal din 13 aprilie 2022, încheiat cu ocazia ascultării sale în camera de consiliu, în care se menționează în mod expres următoarele: "locuiește în Brăila din august 2021 cu bunica din partea tatălui, care l-a crescut de mic, iar înainte a locuit la Călărași", respectiv "ar vrea să rămână în Brăila".

Aceste susțineri trebuie coroborate cu cele din cuprinsul cererii de chemare în judecată, în care se arată că reclamanta îl are în grijă pe minor de la vârsta de 2 ani.

Totodată, aspectul că minorul domicilia în fapt în sat Gulianca, județul Brăila, la data introducerii cererii de chemare în judecată este confirmat, inclusiv, de raportul de anchetă psihosocială realizat de Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul Consiliului local al comunei E., în care se menționează următoarele: "[...] la adresa menționată a locuit numitul F. (70 ani) împreună cu fiica A. și nepotul D. din luna martie 2021 până în luna noiembrie 2021, când numitul F. a decedat."

Prin urmare, singurul aspect care interesează în stabilirea instanței competente cu soluționarea cauzei este cel legat de locuința efectivă a minorului la data sesizării instanței, aceasta fiind cea din sat Gulianca, județul Brăila.

Schimbarea domiciliului minorului, care a avut loc ulterior sesizării instanței, în circumstanțele în care, pe parcursul judecății în fața Judecătoriei Brăila, reclamanta a declarat că, în data de 14 aprilie 2022, domicilia, presupunându-se că împreună cu minorul, în condițiile în care nu a arătat diferit, pe raza comunei Afumați, județul Ilfov, nu este de natură a atrage o modificare a competenței instanței sesizate inițial.

Astfel, potrivit art. 107 alin. (2) C. proc. civ., aplicabil, ca regulă de drept generală în materia competenței teritoriale, atunci când pe parcursul judecății intervin modificări asupra acestui element de identificare, instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, intervine o schimbare a domiciliului pârâtului.

Un argument distinct, care se impune a fi avut în vedere în cauza de față, derivă din modalitatea în care Judecătoria Brăila a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, acest incident survenind la cel de-al doilea termen de judecată, din 30 iunie 2022, contrar prevederilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ.

Din cuprinsul dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ. rezultă, cu claritate, că excepția necompetenței teritoriale a instanței putea fi invocată, chiar și din oficiu, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Se constată, astfel, că Judecătoria Brăila nu mai putea să mai invoce din oficiu necompetența sa teritorială și să se desesizeze, în acest fel, de soluționarea pricinii.

Prin Decizia nr. 31/2019, pronunțată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii al Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a stabilit că, "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ., instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței poate invoca necompetența materială procesuală dacă instanța care și-a declinat competența în favoarea sa nu a invocat excepția de necompetență în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanță se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunțată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ..".

Ca urmare, având în vedere că decizia Înaltei Curți a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 133 din 19 februarie 2020, dată de la care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., se reține și că Judecătoriei Brăila nu îi mai era permisă invocarea excepției necompetenței teritoriale, chiar de ordine publică, la cel de-al doilea termen de judecată, orice neregulă privind competența reglementată de art. 130 alin. (2) C. proc. civ. acoperindu-se ulterior primului termen de judecată, cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a subliniat deja, art. 107 alin. (2) C. proc. civ. înlătura posibilitatea contestării necompetenței pentru schimbarea domiciliului minorului ulterior sesizării instanței.

Pentru toate aceste considerente, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila, fiind fără relevanță, sub aspectul determinării competenței teritoriale de soluționare a cauzei, schimbarea domiciliului persoanei ocrotite ulterior momentului sesizării instanței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila – secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 1 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.