ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 442/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 442/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2023
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului.
Prin cererea înregistrată inițial la data de 18 mai 2018 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub numărul x/2018, precizată la data de 27.06.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 și Comisia Medicală de Contestații Dolj, Direcția de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Comisia de Experți de Medicina Muncii a formulat contestație împotriva deciziilor medicale asupra capacității de muncă nr. 1378/15.03.2018 și nr. 87/20.04.2018, emise de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 și Comisia Medicală de Contestații Dolj, solicitând anularea Deciziei medicale de incapacitate de muncă nr. 87/20.04.2018 emisă de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 405/19.04.2013 emisă Comisia de Medicina Muncii din cadru INEMRCM București, obligarea Direcției de Sănătate Publică Dolj la emiterea unei noi Decizii de boală profesională, în conformitate cu actele medicale și fișa de semnalizare BP1 nr. 1/07.01.2016, obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj la participarea efectuării cercetării "fișa de semnalizare" BPI nr. 1/07.01.2016, în vederea stabilirii diagnosticului, precum și emiterea unei noi Decizii medicale de incapacitate de muncă care a avut cauza boala profesională de către Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. a) așa cum este stipulată la art. 69 lit. c) din legea 263/2010.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.
2.1. Prin sentința civilă nr. 4157 din data de 11 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018 s-a admis excepția necompetentei materiale a secției Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale a Tribunalului Dolj și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în contradictoriu cu intimatele Comisia Medicala de Contestatii Cabinetul 3, Casa Națională de Pensii București, Casa Teritoriala de Pensii Judeteana Dolj pentru Comisia Medicala de Contestații Craiova, Directia de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale și Persoanelor Vârstnice, în favoarea Curtii de Apel Craiova, sectia contencios administrativ si Fiscal.
Pentru a dispune astfel, a reținut tribunalul că dispozițiile art. 156 din H.G. nr. 1425/2006, incidente speței, nu prevăd, în mod expres, competenta secțiilor specializate în soluționarea litigiilor de munca si asigurări sociale din cadrul tribunalelor în soluționarea contestațiilor formulate împotriva soluțiilor adoptate, astfel încât aceste contestații vor fi soluționate de Curtea de Apel, potrivit legii contenciosului administrativ și în raport de rangul autorității pârâte.
2.2. Prin sentința civilă nr. 286 din data de 04 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul cu numărul x/2018 s-a dispus repunerea cauzei pe rol.
S-a admis excepția nelegalei constituiri a completului de judecată, invocată din oficiu, privind pe contestatorul A. și pe intimatele Comisia Medicala de Contestații Cabinetul 3, Casa Națională de Pensii București, Casa Teritorială de Pensii Județeană Dolj pentru Comisia Medicală de Contestații Craiova, Direcția de Sănătate Publică Dolj, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
S-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în vederea legalei constituiri a completului.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului de competență.
S-a suspendat soluționarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență.
A reținut curtea de apel că, urmare a greșitei calificări a naturii juridice a litigiului, acesta a fost soluționat de un complet necompetent și, totodată, nelegal compus sub aspect calitativ, greșita alcătuire a completului fiind în strânsă legătură cu necompetența.
Din perspectiva normelor de organizare judiciară, nelegala compunere/constituire poate fi invocată pe calea unei excepții de procedură, dilatorii și absolute, în orice stare a procesului, inclusiv de instanță din oficiu, conform art. 247 alin. (1) din C. proc. civ., sens în care este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, care prin Decizia nr. 4737 din 7 noiembrie 2018 a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea unui Complet specializat în litigii de muncă și asigurări din cadrul unui Tribunal, după ce Curtea de Apel declinase soluționarea cauzei ca urmare a admiterii excepției nelegalei constituiri a completului, invocată din oficiu, după primul termen de judecată cu procedura completă.
Curtea de apel a reținut că este fondată excepția nelegalei constituiri a completului de judecată, invocată din oficiu,
Totodată, a fost avută în vedere și soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 (decizia nr. 4743 din data de 29 septembrie 2020), în raport de care cauza fusese suspendată în vederea soluționării excepției litispendenței, prin care s-a reținut că Tribunalului Dolj avea competența de soluționare a litigiului, iar Curtea de Apel nu era competentă să soluționeze pe fond niciunul din capetele de cerere, indiferent de rangul autorităților pârâte din cauză și nici de Hotărârea nr. 405/19.04.2013/19.04.2013 emisă de Comisia de Experți de Medicina Muncii.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Prealabil soluționării conflictului de competență, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 135 din C. proc. civ., instanța imediat superioară comună este chemată să soluționeze un "conflict" prin care două instanțe au pronunțat hotărâri de declinare reciprocă, cursul procesului fiind întrerupt ca efect al acestor hotărâri de declinare, și nu să dea o dezlegare modului de interpretare a dispozițiilor procedurale, trimițând astfel dosarul printr-o procedură "administrativă" instanței competente.
Din această perspectivă, în limitele învestirii Înalta Curte urmează să analizeze cauza prin prisma regulilor de competență, nefiind sesizată cu modalitatea în care curtea de apel a soluționat excepția nelegalei constituiri a completului de judecată sau excepția litispendenței.
Reține Înalta Curte că din cererea de chemare în judecată aflată la dosarului nr. x/2018 a Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, rezultă că reclamantul A. a formulat "Contestație împotriva deciziilor medicale asupra capacității de muncă nr. 1378/15.03.2018 și nr. 87/20.04.2018 stabilite de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 care funcționează în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova".
Ca urmare a admiterii contestației s-a solicitat anularea Deciziei medicale de incapacitate de muncă nr. 129/25.04.2017 emisa de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, Constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 405/19.04.2013 emisă Comisia de Medicina Muncii din cadru INEMRCM București cu încălcarea prevederilor H.G. nr. 1425/2006, obligarea DSP Dolj la emiterea unei noi Decizii de boală profesională, în conformitate cu actele medicale și fișa de semnalizare BPI nr. 1/07.01.2016, obligarea ITM Dolj la participarea efectuării cercetării fișa de semnalizare BPI nr. 1/07.01.2016, în vederea stabilirii diagnosticului, emiterea unei noi Decizii medicale de incapacitate de muncă care a avut cauza boala profesională de către Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. a) așa cum este stipulată la art. 69 lit. c) din legea 263/2010.
Înalta Curte reține că solicitarea de anulare a deciziei 129/2017 și hotărârii nr. 405/19.04.2013, împreună cu capetele de cerere subsecvente, au făcut obiectul cererii formulate de reclamant la data 28.04.2017 și înregistrate pe rolul Tribunalul Dolj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care prin sentința nr. 3891/16 noiembrie 2017 și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr. 172/21 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 s-a admis contestația formulată de reclamant, iar prin decizia nr. 4743 din data de 29 septembrie 2020 pronunțată în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis recursul declarat de reclamant și de pârâți, s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Dolj.
A reținut Înalta Curte, în respectiva cauză, că cererea de constatare a nulității Hotărârii nr. 405/19.04.2013 a fost respinsă în mod definitiv prin decizia nr. 623/6.02.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, iar celelalte capete de cerere nu vizează acte administrative emise de autorități centrale, ci decizii ale comisiilor medicale asupra capacității de muncă, care potrivit dispozițiilor art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 sunt în competența tribunalelor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale.
Pornind de la situația de fapt expusă, de la soluția pronunțată de Înalta Curte cu privire la competența de soluționare a cauzei în raport de care s-a și invocat de către pârâți excepția litispendenței, precum și de la conținutul concret al cererii de chemare în judecată și al precizării la acțiune din data de 27 iunie 2018, Înalta Curte reține în cauză incidența dispozițiilor art. 152 și art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit dispozițiilor art. 152 Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel.
Art. 153 prevede că Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:
e)deciziile comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă;
Cum acțiunea reclamantului adresată instanței de conflicte de muncă și asigurări sociale vizează anularea deciziilor emise în anul 2018, sub aspectul că în mod greșit a fost consemnată în aceste decizii cauza invalidității ca fiind art. 68 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 - adică boala obișnuită și nu art. 68 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 263/2010 - adică boala profesionala, respectiv, anularea deciziilor nr. 1378/15.03.2018 și nr. 87/20.04.2018 emise de Comisia Medicală de Contestații Cabinetul 3 și Comisia Medicală de Contestații Dolj, Înaplta Curte va stabili compentența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului – secția specializată în litigii de muncă și asigurări sociale.
Împrejurarea că aceste acte, cu privire la care legea stabilește o procedură specială de contestare, au stat la baza emiterii unor acte cu caracter administrativ, a căror anulare s-a solicitat, ca o consecință a admiterii contestației, și în prezenta acțiune, cât și separat, în fața instanțelor de contencios administrativ, nu poate constitui temei al atragerii competenței acestora din urmă, întrucât aceste acte nu constituie "operațiuni administrative" prevăzute la art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Pentru toate aceste considerente în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Medicala de Contestații Cabinetul 3, Casa Națională de Pensii București, Casa Teritorială de Pensii Județeană Dolj pentru Comisia Medicala de Contestații Craiova, Direcția de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 ianuarie 2023.