ÎCCJ, decizie (scj.ro #202167)

Plângere împotriva ordonanței de clasare. Nerespectarea termenului peremptoriu prevăzut de art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală. Inadmisibilitate

Cuprins de materii:

Drept procesual penal. Partea specială.

Urmărirea Penală.

Plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală

Index alfabetic:

- drept procesual penal

- plângere împotriva ordonanței de clasare

- inadmisibilitate

C. proc. pen.,

art. 339, art. 340

Formularea unei plângeri împotriva soluției de clasare cu nerespectarea termenului peremptoriu prevăzut de art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală echivalează cu neîndeplinirea condiției obligatorii de procedibilitate ce constă în atacarea prealabilă a soluției de clasare la procurorul ierarhic superior, prevăzute de art. 340 din Codul de procedură penală, astfel încât este inadmisibilă plângerea formulată la judecătorul de cameră preliminară împotriva aceleiași soluții de clasare.

I.C.C.J, Secția penală, încheierea nr. 502 din 16 noiembrie 2022 a judecătorului de cameră preliminară

Prin ordonanța din data de 20 septembrie 2021, emisă în dosarul penal nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) cu referire la art. 16 lit. a) C. proc. pen., clasarea cauzei vizând sesizarea formulată de persoana vătămată A împotriva Guvernului României - Ministerul Transporturilor, secretarii de stat C și D, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1) C.pen., întrucât fapta nu există.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei vizând sesizarea formulată de persoana vătămată A, sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) C.pen., sesizată ca fiind săvârșită de ministrul transporturilor E, întrucât fapta nu există.

Pentru a dispune această soluție, s-a reținut că organele judiciare au fost încunoștințate de către persoana vătămată A, pe calea mai multor sesizări, cu privire la faptul că SC B SA, în anul 2019, ar fi construit suprateran, peste terenul său, situat în orașul Otopeni, str. x, județul Ilfov, un viaduct feroviar, care face legătura între localitățile Otopeni - București, fără a ține cont de hotărârile Curții de Apel București care ar fi dispus suspendarea Hotărârii Guvernului nr.558/2019, prin sentința nr.x/11.10.2019, în dosarul x/2/2019. Deși s-ar fi dispus această suspendare, Guvernul României prin Ministerul Transporturilor nu a sistat lucrările de construcție efectuate de SC B SA.

Astfel, Curtea de Apel București ar fi suspendat efectele autorizației nr.x/18.11.2019 în ceea ce privește imobilul cu numărul cadastral nr. x/2, Ministerul Transporturilor nesistând aceste lucrări și a emis alte autorizații de construire nr. x/22.12.2019, respectiv nr. x/21.01.2020, în urma unei alte sentințe de suspendare similare celei din anul 2019.

În esență, procurorul a reținut că, din aspectele cercetate, rezultă faptul că persoanele autorizate să întreprindă demersuri pentru realizarea obiectivului de investiție „Modernizarea liniei de cale ferată București Nord - Aeroportul Internațional Henri Coandă”, au respectat dispozițiile legale, neexistând norme și reglementări legale care să atragă consecința răspunderii penale.

Astfel, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., potrivit cărora nu se poate începe urmărirea penală întrucât este incident cazul prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., motiv pentru care s-a dispus clasarea cauzei.

Împotriva soluțiilor de clasare petenta A a formulat plângere, conform dispozițiilor art. 339 C. proc. pen.

Prin ordonanța nr. x/2/2021 din 10 decembrie 2021, emisă de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art.339 alin. (1) C.proc.pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A împotriva soluției de clasare nr. x din 20.09.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică.

În cuprinsul acestei ordonanțe, s-a reținut că nu există niciun indiciu de natură a conduce la identificarea vreunui viciu de natură substanțială ori procedurală apt să conducă la infirmarea acesteia, întrucât procurorul de caz în raport de datele speței a dispus, în mod just, soluția de clasare.

S-a arătat că elementele existente în dosarul cauzei au avut aptitudinea necesară formării convingerii procurorului de caz, neexistând niciun element/indiciu de natură a întrezări necesitatea unei suplimentări a probațiunii (de exemplu: audieri de persoane, ridicare de înscrisuri etc.) ori argumente suplimentare de motivare. S-a considerat că procurorul de caz a reținut, în raport de datele speței, o motivare fundamentată, în fapt și în drept, de natură a înlătura echivocul, completarea sau reformarea acesteia.

Concluzionând, procurorul șef a reținut că s-au evaluat și evidențiat în mod exhaustiv mijloacele de probă existente la dosar, decelându-se fără niciun dubiu concluzia că, în speță, soluția este legală și temeinică.

Împotriva soluțiilor de clasare, petenta A a formulat plângere, în temeiul art. 340 alin. (1) C. proc. pen. Astfel, în esență, prin plângerea adresată judecătorului de cameră preliminară, prin avocat ales, petenta a solicitat admiterea plângerii, să se dispună desființarea soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 10.12.2021, precum și desființarea ordonanței din data de 20.09.2021 dispusă de procurorul de caz și, pe cale de consecință, „să se dispună începerea judecării în temeiul art.341 alin. (6) lit. c) C.proc.pen.”.

Prin încheierea nr. F/CP din data de 08.04.2022, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București – Secția a II a penală, a admis excepția de necompetență după calitatea persoanei a Curții de Apel București, iar în baza art. 340 alin. (1) raportat la art. 40 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petenta A împotriva ordonanței nr. x din data de 20.09.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. x/2/2021 din data de 10.12.2021 a procurorului șef de secție, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, la data de 14.04.2022, sub nr. x/2/2022, urmare a declinării de competență în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, dispuse de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, prin încheierea F/CP din data de 08.04.2022.

Examinând cu prioritate admisibilitatea plângerii petentei A împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin ordonanța din data de 20 septembrie 2021, în dosarul nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, în baza actelor și lucrărilor din dosar, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți reține că, în conformitate cu art. 339 alin. (1) C. proc. pen., plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Alin. (4) al aceluiași articol prevede că, în cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția.

Potrivit art. 340 alin. (1) C.proc.pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art.339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Astfel, dispozițiile art.340 C.proc.pen. prevăd termenul, dar și condițiile pentru formularea la judecătorul de cameră preliminară a plângerii împotriva soluției de clasare, iar condițiile cumulative impuse de legiuitor vizează tipul de soluție ce poate fi atacată, titularii plângerii și parcurgerea procedurii în cadrul parchetului prin contestarea în prealabil a soluției de clasare la procurorul ierarhic superior celui care a emis-o.

Judecătorul de cameră preliminară poate dispune, prin încheiere, una dintre soluțiile prevăzute de art. 341 alin. (6) C.proc.pen., verificând, prioritar, dacă plângerea este formulată în termen și dacă este admisibilă.

În materia plângerii la instanță împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată adoptate de procuror, în jurisprudența instanței supreme, s-a arătat că plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, întemeiată pe prevederile art. 278

1

C.proc.pen. anterior, este inadmisibilă, dacă plângerea contra rezoluției sau a ordonanței de netrimitere în judecată a fost introdusă la conducătorul parchetului ori, după caz, la procurorul ierarhic superior după expirarea termenului de 20 de zile prevăzut în art. 278 alin. (3) C.proc.pen. anterior, instanța luând în considerare că prima condiție înscrisă în art.278

1

C.proc.pen. anterior este că plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluției de neurmărire poate fi făcută doar „după respingerea plângerii făcute conform art.275 - art.278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale”. Or, potrivit art.278 alin.(3) C.proc.pen. anterior, în cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe rezoluție persoanelor interesate, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 185 din același cod, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen și, prin urmare, nerespectarea termenului prevăzut în art. 278 alin. (3) C.proc.pen.anterior atrage decăderea din exercițiul dreptului de a cere judecătorului controlul rezoluției sau ordonanței procurorului în procedura prevăzută în art. 278

1

C.proc.pen.anterior (ICCJ - S.pen., decizia nr.1186 din 26 martie 2010,

www.scj.ro

).

După intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală, într-o altă cauză, instanța supremă a reținut că, deși petentul a luat cunoștință despre adoptarea soluției de clasare încă din momentul primei comunicări a actului procesual, petentul nu a urmat, în intervalul de 20 de zile prevăzut de art. 339 alin. (4) C. proc. pen., procedura obligatorie prealabilă, instituită de lege pentru exercitarea plângerii în condițiile art. 340 alin. (1) C. proc. pen., consecința fiind, cum prevede art. 268 alin. (1) C. proc. pen., nulitatea actului făcut peste termen, respectiv lipsa de efecte juridice a plângerii introdusă cu depășirea acestuia la procurorul ierarhic superior și, implicit, neîndeplinirea uneia dintre cerințele de admisibilitate prevăzute de normele procesual penale pentru sesizarea valabilă a judecătorului de cameră preliminară, constând în realizarea, anterior declanșării procedurii în fața acestuia, a demersului de contestare a soluției de clasare în cadrul conferit de dispozițiile art. 339 C. proc. pen. (ICCJ - S. pen., încheierea nr. 490 din 04 octombrie 2021).

În acest context legal și jurisprudențial, se subliniază mai întâi că, obiectul prezentei cauze îl constituie plângerea formulată de petenta A, în temeiul art. 340 alin. (1) C. proc. pen., împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin ordonanța din data de 20 septembrie 2021, în dosarul penal nr.x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică.

Ordonanța nr.x/2/2021 din 10 decembrie 2021 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, prin care în baza art. 339 C.proc.pen. a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentă împotriva soluției de clasare dispusă în cauză de procurorul de caz, excede cadrului procesual guvernat de prevederile art. 340 C.proc.pen., un asemenea demers fiind inadmisibil din perspectiva acestor din urmă dispoziții legale.

Ca atare, chiar dacă prin ordonanța nr. x/2/2021 din 10 decembrie 202 emisă de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a respins, ca nefondată, în baza art. 339 C.proc.pen., plângerea formulată împotriva soluțiilor de clasare adoptate prin ordonanța nr. x din data de 20 septembrie 2021, evaluarea pe care procurorul ierarhic superior a făcut-o asupra legalității demersurilor petentei nu poate afecta atribuția judecătorului de cameră preliminară de a examina propria învestire, astfel că, revine acestuia să verifice întrunirea oricărei condiții de admisibilitate a formulării plângerii întemeiate pe art.340 C.proc.pen., sancțiunea inadmisibilității operând automat și inevitabil.

Așa cum s-a arătat, dispozițiile art.340 C.proc.pen. prevăd ca și condiție de admisibilitate a plângerii împotriva soluției de clasare, adresate judecătorului de cameră preliminară, respingerea prealabilă, în baza art.339 C.proc.pen., a plângerii ce trebuie formulată la procurorul ierarhic superior într-un termen de 20 de zile, care este termen de decădere.

Referitor la natura juridică a acestui termen de 20 de zile, prevăzut de art. 339 alin. (4) C.proc.pen., se evidențiază că, prin decizia nr. 15 din 6 aprilie 2009, pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 735 din 29 octombrie 2009), s-a arătat că, interpretând dispozițiile art. 278 alin. (3) și art. 278

1

alin. (2) din Codul de procedură penală, sub aspectul naturii juridice a termenelor, acestea sunt termene de decădere. Or, conform art. 474

1

C.proc.pen., această decizie nr. 15 din 6 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, își păstrează valabilitatea.

În acest context, se notează că, potrivit art.268 alin. (1) C.proc.pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Prin urmare, nerespectarea termenului peremptoriu prevăzut de art.339 alin. (4) C.proc.pen. echivalează cu neîndeplinirea condiției obligatorii de procedabilitate prevăzute de art.340 C.proc.pen. referitoare la atacarea prealabilă a soluției de clasare în cadrul parchetului, fiind fără relevanță motivul respingerii de către procurorul ierarhic superior a plângerii împotriva soluției procurorului de caz, textul art.340 C.proc.pen. nefăcând, de altfel, vreo distincție (în același sens, ICCJ - S.p., decizia nr.1186 din 26.03.2010,

www.scj.ro

; încheierea nr.490 din 04.10.2021 ICCJ - S.p). De asemenea, nu are importanță dacă, în raport de dispozițiile art.340 alin. (2) C.proc.pen., petenta a respectat termenul de formulare a plângerii la judecătorul de cameră preliminară, de 20 de zile de la data comunicării ordonanței prin care s-a soluționat plângerea în temeiul art. 339 C.proc.pen.

O altă interpretare ar însemna să se golească de conținut dispoziția art.340 alin. (1) C.proc.pen., precum și toate dispozițiile care instituie termene de decădere.

În consecință, plângerea prevăzută de dispozițiile art. 340 C.proc.pen., dar care nu a parcurs și procedura în cadrul parchetului ori, deși a urmat-o, aceasta apare cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 339 alin. (4) C.proc.pen. este inadmisibilă, neputând învesti în mod legal organul judiciar competent atâta timp cât una dintre condițiile expres prevăzute de normele procesual penale pentru promovarea ei nu este îndeplinită.

În coordonatele mai sus expuse, judecătorul de cameră preliminară constată că petenta A a luat cunoștință despre soluțiile de clasare dispuse prin ordonanța din data de 20 septembrie 2021, în dosarul penal nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, la data de 25.10.2021, când a primit comunicarea ordonanței de clasare și a semnat personal arătând: „am primit comunicare și copie soluție dosar A”.

Petenta A a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, la data de 17.11.2021, adică cu depășirea termenului de 20 de zile, prevăzut de art. 339 alin. (4) C. proc. pen., calculat de la data comunicării din 25.10.2021.

Se constată, așadar, nerespectarea de către petentă a termenului de decădere prevăzut de art.339 alin. (4) C.proc.pen., situație ce are drept consecință, pentru motivele expuse în considerentele ce preced, inadmisibilitatea prezentei plângeri formulate în baza art.340 C.proc.pen. de petenta A, lipsind condiția sine qua non prevăzută de art.340 C.proc.pen. privind atacarea soluției de clasare în cadrul parchetului la procurorul ierarhic superior, prealabil formulării plângerii la judecătorul de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară subliniază că o altă interpretare a dispozițiilor legale ar conduce la prelungirea sine die a posibilității petentului de a introduce plângere la judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen.

Dintr-o altă perspectivă, se precizează că nu intră în discuție nesocotirea principiului neagravării situației în propria cale de atac fiindcă, prin respingerea, ca nefondată, a plângerii împotriva soluțiilor de clasare de către procurorul ierarhic superior prin ordonanța nr. x/2/2021 din 10 decembrie 2022, au rămas nemodificate soluțiile de clasare inițiale, dispuse prin ordonanța nr.x din data de 20 septembrie 2021, și numai acest tip de soluții pot constitui obiectul plângerii întemeiate pe dispozițiile art.340 C. proc. pen., nu și ordonanța procurorului ierarhic superior prin care respectivele soluții de clasare au fost menținute.

Totodată, se menționează că instanța de contencios constituțional a stabilit că, dispozițiile potrivit cărora accesul la justiție al persoanei care formulează plângere la judecătorul de cameră preliminară împotriva soluției de clasare este condiționat de parcurgerea procedurii plângerii la procurorul ierarhic superior - dau expresie principiului subordonării ierarhice a procurorilor, consacrat de prevederile art.132 alin. (1) din Legea fundamental, fără a aduce vreo atingere prevederilor constituționale ale art.1 alin.(4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor, ale art.21 privind accesul liber la justiție, ale art.24 referitor la dreptul la apărare și ale art.124 alin. (3) care statuează că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii (decizia nr.450/2019 a CCR, Monitorul Oficial, nr.972 din 03.12.2019).

În toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art.21 din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen.  judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta A împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin ordonanța din data de 20 septembrie 2021, în dosarul penal nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, menținute prin ordonanța nr. x/2/2021 din 10 decembrie 2021 a aceleiași unități de parchet.